(1) Regenerarea pădurilor se realizează preponderent pe cale naturală din sămânţă, în vederea conservării diversităţii genetice a speciilor de arbori.
(2) În cazul regenerărilor artificiale, conservarea şi ameliorarea biodiversităţii pădurilor constituie principalul mijloc de creştere a rezilienţei acestora şi se asigură prin:
a) utilizarea resurselor genetice incluse în Catalogul naţional al materialelor de bază pentru producerea materialelor forestiere de reproducere, care se revizuieşte;
b) promovarea cu prioritate a speciilor autohtone;
c) utilizarea provenienţelor adaptate la condiţiile de vegetaţie.
Articole
Art. 87 [Catalogul naţional al ecosistemelor forestiere strict protejate]
(1) Se înfiinţează Catalogul naţional al ecosistemelor forestiere strict protejate, care se actualizează prin includerea de arborete identificate în baza unor criterii ştiinţifice aprobate de Autoritate.
(2) Ecosistemele cu valoare ridicată de conservare existente se declară cu acordul proprietarului şi se înscriu în Catalogul naţional al ecosistemelor forestiere strict protejate.
(3) Pădurile virgine şi cvasivirgine sunt strict protejate şi se includ în Catalogul naţional al pădurilor virgine şi cvasivirgine, parte integrantă a Catalogului naţional al ecosistemelor forestiere strict protejate.
(4) Arboretele nou-identificate, care îndeplinesc criteriile de încadrare în una dintre categoriile ecosistemelor forestiere cu valoare ridicată de conservare prevăzute la art. 86, se încadrează în categoria respectivă.
(5) Statul, atât la solicitarea proprietarului, cât şi din proprie iniţiativă, prin administratorul fondului forestier proprietate publică, achiziţionează cu prioritate terenuri din fondul forestier încadrate în categoria ecosistemelor cu valoare ridicată de conservare.
Art. 86 [Ecosisteme forestiere şi alte elemente cu valoare ridicată de conservare]
(1) Constituie ecosisteme forestiere cu valoare ridicată de conservare şi sunt strict protejate:
a) pădurile virgine şi cvasivirgine cuprinse în Catalogul naţional al pădurilor virgine şi cvasivirgine;
b) rezervaţiile ştiinţifice;
c) arboretele din rezervaţiile naturale cu regim strict de protecţie;
d) arboretele declarate monumente ale naturii;
e) arboretele din zonele strict protejate şi de protecţie integrală ale ariilor naturale protejate;
f) jnepenişurile din FFN;
g) pădurile incluse în patrimoniul UNESCO.
(2) Au valoare ridicată de conservare: arborii-habitat, arborii cu valoare deosebită identificaţi ca atare în diferite acte normative, arborii remarcabili din afara FFN, precum şi cei din FFN, arborii din insulele de îmbătrânire, precum şi habitate marginale naturale cu valoare conservativă care se găsesc pe terenurile neproductive din FFN sau de-a lungul apelor situate în FFN.
Art. 85 [Monitorizarea conservării şi ameliorării biodiversităţii]
Realizarea obiectivelor de gospodărire a pădurilor şi de conservare a biodiversităţii şi funcţiilor acestora se monitorizează cu ajutorul unor indicatori de stare fundamentaţi ştiinţific şi reglementaţi prin normele tehnice din silvicultură, în conformitate cu art. 66 alin. (2).
Art. 84 [Stimularea conservării biodiversităţii]
(1) Proprietarii terenurilor din FFN, alţii decât statul, care aplică măsurile cu caracter obligatoriu necesare pentru conservarea şi ameliorarea biodiversităţii pădurilor, conform prevederilor art. 83 alin. (3), beneficiază de compensaţii financiare acordate de către stat pentru restricţiile impuse, conform metodologiei definite la art. 123 alin. (2).
(2) Proprietarii terenurilor din FFN, alţii decât statul, care îşi asumă angajamente de mediu, conform dispoziţiilor art. 83 alin. (4), prin care aplică măsuri de conservare a biodiversităţii beneficiază de stimulente financiare conform metodologiei definite la art. 123 alin. (2).
Art. 83 [Forme şi modalităţi de conservare şi ameliorare a biodiversităţii]
(1) Pentru conservarea sau, după caz, ameliorarea biodiversităţii pădurilor se vor lua în considerare cele 3 forme ale acesteia: diversitatea genetică, diversitatea speciilor, diversitatea ecosistemică.
(2) Conservarea şi ameliorarea biodiversităţii pădurilor se realizează prin:
a) adoptarea de măsuri specifice silviculturii apropiate de natură;
b) adoptarea de măsuri pentru crearea şi/sau menţinerea peisajului forestier mozaicat;
c) asigurarea conectivităţii ecologice, inclusiv prin coridoare ecologice;
d) menţinerea de lemn mort pe picior şi pe sol în limitele ecologice necesare;
e) menţinerea şi protejarea arborilor-habitat;
f) constituirea de insule de îmbătrânire ca arborete sau părţi de arborete;
g) menţinerea unui procent cât mai ridicat de păduri regenerate natural din sămânţă;
h) menţinerea sau, după caz, crearea unor culoare de vegetaţie forestieră în lungul cursurilor de apă;
i) menţinerea unui nivel ridicat de diversitate a speciilor de floră şi faună sălbatică prin ocrotirea elementelor de biodiversitate cu valoare deosebită definite prin normele tehnice.
(3) Nivelul de implementare a formelor şi modalităţilor de conservare şi ameliorare a biodiversităţii, cu caracter obligatoriu, este reglementat în normele tehnice prevăzute la art. 66 alin. (2).
(4) Nivelul de implementare a formelor şi modalităţilor de conservare şi ameliorare a biodiversităţii, recomandate cu caracter voluntar, este stabilit în ghidurile de bune practici prevăzute la art. 66 alin. (3).
(5) Planurile de management, planurile de reconstrucţie ecologică şi amenajamentele silvice cuprind măsuri de îmbunătăţire sau menţinere a biodiversităţii ecosistemelor forestiere.
(6) Proprietarul poate opta pentru implementarea unor măsuri de conservare, cu caracter voluntar, cu excepţia lucrărilor obligatorii de îngrijire prevăzute la art. 70.
Art. 82 [Luna plantării arborilor]
(1) În perioada 15 martie-15 aprilie a fiecărui an, Autoritatea organizează „Luna plantării arborilor” în vederea promovării mijloacelor de limitare a efectelor schimbărilor climatice.
(2) „Luna plantării arborilor” se organizează cu participarea consiliilor judeţene, a prefecturilor, a primăriilor, a inspectoratelor şcolare teritoriale, a instituţiilor confesionale, a unităţilor militare, precum şi a altor instituţii publice.
(3) Cu prilejul organizării manifestărilor prevăzute la alin. (1), Autoritatea, prin unităţile aflate în subordinea, în coordonarea sau sub autoritatea acesteia, pune la dispoziţia celor interesaţi materialul săditor şi logistica necesară.
(4) În perioada prevăzută la alin. (1), Autoritatea, administratorii pădurilor proprietate publică a statului şi ocoalele silvice de regim sunt obligaţi să desfăşoare acţiuni publice de popularizare şi educare privind rolul şi importanţa pădurii şi activităţi practice de realizare de plantaţii forestiere, întreţinere şi conducere a arboretelor.
Art. 81 [Consolidarea rezilienţei pădurilor şi creşterea contribuţiei acestora la limitarea efectelor schimbărilor climatice]
(1) Normele tehnice şi ghidurile de bune practici prevăzute la art. 66 includ măsuri specifice pentru creşterea rezistenţei şi rezilienţei arboretelor la efectele schimbărilor climatice.
(2) Proprietarul poate implementa măsuri de management silvic specifice creşterii cantităţii de dioxid de carbon sechestrat de arborete în pădurile pentru care există amenajament silvic valabil.
(3) Evaluarea cantităţii de dioxid de carbon sechestrat se va efectua în conformitate cu normele tehnice, care includ atât măsurile specifice de creştere a cantităţii de carbon sechestrat de arborete, cât şi metodologia de determinare/acordare şi determinare/valorificare a creditelor de carbon.
(4) Dreptul de valorificare a creditelor de carbon stabilite conform alineatului precedent revine proprietarului sau administratorului FFN. Sumele rezultate din valorificarea creditelor de carbon constituie venituri ale proprietarului sau administratorului FFN.
(5) Autoritatea finanţează programe naţionale care au ca scop creşterea cantităţii de carbon sechestrate prin utilizarea lemnului în domeniul construcţiilor şi al industriei mobilei.
(6) Din sumele provenite în urma valorificării certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, conform Directivei 2003/87/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunităţii şi de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului, cu modificările şi completările ulterioare, Autoritatea va aloca plăţi compensatorii persoanelor fizice şi persoanelor juridice proprietari de fond forestier, respectiv unităţilor administrativ-teritoriale care deţin în proprietate fond forestier.
Art. 80 [Măsuri de protecţie a pădurilor]
(1) Costul lucrărilor de protecţie a pădurilor se suportă, după caz, de proprietar, respectiv de către administrator, din fondul de conservare şi regenerare sau din surse proprii.
(2) Proprietarii şi deţinătorii de păduri au obligaţia de a executa lucrările necesare pentru prevenirea şi combaterea bolilor şi dăunătorilor pădurilor.
Art. 79 [Monitorizarea stării de sănătate a pădurilor]
(1) Coordonarea monitorizării stării de sănătate a pădurilor se realizează de către Autoritate.
(2) Ocoalele silvice realizează lucrările de depistare, prognoză, prevenire şi combatere a atacurilor bolilor şi dăunătorilor pădurii, în conformitate cu normele tehnice privind protecţia pădurilor împotriva bolilor şi dăunătorilor.
Art. 78 [Păşunatul în FFN]
(1) Se interzice păşunatul în FFN în perdelele forestiere de protecţie şi în perimetrele de ameliorare a terenurilor degradate.
(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în situaţii de urgenţă, Garda forestieră poate aproba păşunatul în FFN, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
a) se desfăşoară pe durată limitată;
b) se practică doar în anumite perimetre ale pădurii;
c) solicitările de aprobare aparţin autorităţilor publice locale;
d) s-a obţinut acordul proprietarului şi al ocolului silvic prestator al serviciilor silvice.
(3) Se interzice păşunatul în arboretele în curs de regenerare, în plantaţiile şi regenerările tinere, precum şi în arboretele incluse în tipurile funcţionale I şi II.
(4) În cazul pădurilor proprietate publică a statului, acordul prevăzut la alin. (2) lit. d) se dă de către administrator.
(5) Trecerea animalelor domestice prin terenurile din FFN spre zonele de păşunat, adăpat şi adăpostire se aprobă de către ocolul silvic, cu acordul proprietarului fondului forestier, pe trasee delimitate şi în perioade precizate. Pentru terenurile proprietate publică a statului, aprobarea se emite de către conducătorii structurilor prevăzute la art. 12 alin. (1) lit. a).
(6) Se interzice trecerea animalelor domestice prin pădure în arboretele în curs de regenerare, în plantaţiile şi regenerările tinere, în ariile naturale protejate de interes naţional, în perimetrele de ameliorare, precum şi în perdelele forestiere de protecţie.
(7) Cu aprobarea ocolului silvic se permite amplasarea, în mod gratuit, a stupilor de albine pe terenurile din FFN proprietate publică a statului, pe perioada pastoralului.
(8) Cuantumul plăţii pentru acţiunile prevăzute la alin. (2) şi (5) se stabileşte prin înţelegerea părţilor.
Art. 77 [Asigurarea respectării obligaţiei de regenerare a pădurilor]
(1) În cazul în care proprietarul nu îşi îndeplineşte obligaţia privind lucrările de regenerare, prevăzută la art. 23 alin. (2) lit. d) şi e) şi alin. (4) lit. c), din motive imputabile, Garda Forestieră competentă teritorial dispune ocolului silvic executarea lucrărilor de control anual al regenerărilor, de regenerare artificială şi de întreţinere a culturilor, pe bază de deviz, contravaloarea acestor lucrări fiind suportată de proprietar.
(2) Devizul lucrărilor prevăzut la alin. (1), întocmit de ocolul silvic sau de prestatorul atestat şi aprobat de Garda Forestieră, se comunică proprietarului.
(3) Devizul prevăzut la alin. (1), acceptat în mod expres sau tacit prin necontestare de către proprietar în termen de 30 de zile calendaristice de la data comunicării, constituie titlu executoriu, reprezentând temei pentru executarea lucrărilor de regenerare.
(4) Contravaloarea lucrărilor de control anual al regenerărilor şi de regenerare efectuate şi recepţionate în conformitate cu devizul aprobat este suportată de la bugetul de stat, din fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie silvică, precum şi din fonduri europene, până la recuperarea creanţei de la proprietar.
(5) Creanţa prevăzută la alin. (4) se recuperează prin executare silită, potrivit procedurii de recuperare a creanţelor bugetare.
(6) În situaţia terenurilor pentru care nu s-a îndeplinit obligaţia de regenerare, iar proprietarul nu se poate identifica sau pentru care proprietarul a decedat şi nu s-a realizat dezbaterea succesorală, Garda Forestieră dispune executarea lucrărilor de control anual al regenerărilor, de regenerare artificială şi de întreţinere a culturilor, pe bază de deviz. Garda Forestieră notifică în scris unitatea administrativ-teritorială în raza căreia se găseşte terenul cu privire la intenţia de a se asigura regenerarea pentru aceste suprafeţe, precum şi ocolul silvic nominalizat, care întocmeşte devizul lucrărilor şi efectuează lucrările de regenerare artificială şi întreţinere a culturilor.
(7) Pentru recuperarea creanţei în condiţiile alin. (6), Garda Forestieră va dispune una dintre următoarele căi de acţiune:
a) executarea lucrărilor de către ocolul silvic nominalizat şi transferarea creanţei la deţinător cu acordul acestuia, indiferent dacă acesta este unul dintre potenţialii succesori sau un deţinător fără titlu care asigură gestiunea economică a terenului forestier;
b) declanşarea procedurii privitoare la bunurile abandonate conform dispoziţiilor Legii nr. 287/2009, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sau succesiunii vacante dacă cerinţele legale sunt îndeplinite în acest caz şi efectuarea lucrării de regenerare în termen de 3 ani de la finalizarea procedurii;
c) declanşarea procedurii de expropriere pentru cauză de utilitate publică şi efectuarea lucrării de regenerare în termen de 3 ani de la finalizarea procedurii, expropriator fiind Autoritatea, prin Romsilva. Sumele necesare exproprierii se asigură de la bugetul de stat prin bugetul Autorităţii.
Art. 76 [Materiale forestiere de reproducere]
(1) Modalităţile de producere, de comercializare şi de utilizare a materialelor forestiere de reproducere se aprobă prin lege, în concordanţă cu prevederile legislaţiei Uniunii Europene în domeniu.
(2) În vederea conservării şi ameliorării diversităţii genetice a pădurilor, Autoritatea asigură trasabilitatea materialelor forestiere de reproducere.
Art. 75 [Condiţii de executare a reconstrucţiei ecologice]
Reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate din afara FFN se realizează pe baza soluţiilor tehnice stabilite prin proiectele tehnice elaborate de persoane fizice şi juridice atestate în baza metodologiei aprobate prin ordin al conducătorului Autorităţii.
Art. 74 [Condiţii de asigurare a regenerării pădurilor]
(1) Lucrările de regenerare artificială, de completare a regenerărilor naturale şi împădurirea terenurilor oferite în compensare în cadrul procedurilor de scoatere din FFN şi schimb de terenuri se execută în termen de cel mult 2 ani de la tăierea unică/definitivă/după tăieri de produse accidentale sau de la data aprobării operaţiunii în celelalte cazuri.
(2) Fac excepţie de la prevederile alin. (1) arboretele afectate de doborâturi şi rupturi masive provocate de vânt şi zăpadă. În cazul acestora, în funcţie de amploarea fenomenului, Garda Forestieră stabileşte perioada maximă de regenerare artificială şi completarea regenerărilor naturale, care nu poate să fie mai mare de 5 ani de la data manifestării fenomenului care le-a cauzat.
(3) Compoziţia, schemele şi tehnologiile de împădurire care se aplică respectă prevederile din normele tehnice de specialitate şi/sau din studiile de specialitate aprobate.
(4) Lucrările de regenerare a pădurilor şi de întreţinere a seminţişurilor naturale şi plantaţiilor se realizează de către ocoale silvice sau de către persoane juridice atestate.
(5) Atestarea persoanelor fizice şi juridice care realizează lucrări de regenerare a pădurilor şi de întreţinere a seminţişurilor naturale şi plantaţiilor se realizează de Comisia de atestare care funcţionează în cadrul asociaţiei tehnico-profesionale din domeniul silvic recunoscute la nivel naţional. Comisia funcţionează pe baza Regulamentului privind organizarea, funcţionarea şi componenţa comisiei de atestare a persoanelor fizice şi juridice care realizează lucrări de regenerare a pădurilor şi de întreţinere a seminţişurilor naturale şi plantaţiilor, aprobat prin ordin al conducătorului Autorităţii.
(6) Asociaţia tehnico-profesională din domeniul silvic recunoscută la nivel naţional are obligaţia organizării de cursuri de formare profesională pentru persoanele atestate în condiţiile alin. (5), în vederea creşterii gradului de cunoaştere a legislaţiei şi a principiilor de execuţie a lucrărilor. Cursurile de formare profesională sunt realizate cu participarea personalului din instituţiile de învăţământ superior de specialitate, iar durata acestor cursuri trebuie să fie de minimum 8 ore/an.
Art. 73 [Regimul şi regenerarea arboretelor]
(1) Regenerarea şi reconstrucţia ecologică a pădurilor se realizează în concordanţă cu prevederile amenajamentelor silvice sau ale studiilor de specialitate/proiectelor tehnice.
(2) La regenerarea pădurilor se aplică regimul codrului, urmărindu-se realizarea de arborete de calitate superioară, precum şi exercitarea cu continuitate de către acestea a funcţiilor de protecţie.
(3) Se exceptează de la prevederile alin. (2) arboretele de plopi, de salcie, de salcâm, de anin, precum şi zăvoaiele, în care este admis regimul crângului.
Art. 72 [Reguli de recoltare a lemnului]
(1) Volumul maxim de lemn care se recoltează ca produse principale într-o unitate de gospodărire nu poate depăşi posibilitatea stabilită prin amenajamentul silvic, pentru perioada de valabilitate a acestuia.
(2) Volumul maxim de lemn prevăzut la alin. (1), care se recoltează anual ca produse principale într-o unitate de gospodărire, nu poate depăşi posibilitatea anuală.
(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), se poate depăşi posibilitatea anuală în următoarele situaţii:
a) dacă reglementarea procesului de producţie lemnoasă se realizează la nivel de arboret, precum şi în cazul în care există un singur arboret în planul decenal de recoltare a produselor principale;
b) cu volumul de lemn nerecoltat, până la nivelul posibilităţii anuale, în anii anteriori de aplicare a amenajamentului silvic în vigoare;
c) pentru recoltarea produselor accidentale I şi extraordinare, cu aprobarea Gărzii Forestiere;
d) cu volumul de lemn prevăzut a se recolta din arboretele cuprinse în planul decenal, pentru valorificarea anilor de sămânţă în arborete cu baza în cvercinee;
e) cu recoltarea anticipată a unui volum cumulat maxim echivalent cu o posibilitate anuală, pe întreaga perioadă de valabilitate a amenajamentului silvic.
(4) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), posibilitatea stabilită prin amenajamentul silvic, pentru perioada de valabilitate a acestuia, se poate depăşi prin recoltarea produselor accidentale I şi extraordinare, care se precomptează, la nivel de unitate de gospodărire, din posibilitatea stabilită prin noul amenajament silvic pentru perioada de valabilitate a acestuia.
(5) Produsele accidentale şi extraordinare se recoltează, în regim de urgenţă, fără excepţie, în integralitate de pe toată suprafaţa afectată din FFN; în situaţia în care volumul produselor accidentale I, cumulat cu volumul tăierilor ilegale şi cu volumul recoltat anterior apariţiei acestora depăşeşte posibilitatea/posibilitatea anuală, ocolul silvic care asigură administrarea/serviciile silvice, după caz, întocmeşte documentaţia potrivit metodologiei aprobate prin ordin al conducătorului Autorităţii şi o transmite spre aprobare Gărzii Forestiere competente teritorial. În ariile naturale protejate se respectă legislaţia specifică protecţiei mediului; avizele pentru recoltarea produselor accidentale I şi a celor extraordinare din ariile naturale protejate se eliberează în termen maxim de 30 de zile de la solicitare, neemiterea avizului în termen de 30 de zile considerându-se adoptare tacită.
(6) În pădurile virgine, cvasivirgine şi rezervaţiile ştiinţifice recoltarea lemnului este strict interzisă.
(7) Depăşirea posibilităţii prevăzute la alin. (5) se aprobă prin decizie a conducătorului Gărzii Forestiere competente teritorial.
(8) Volumul produselor accidentale I şi extraordinare, înregistrate în unităţi de gospodărire în care se reglementează procesul de producţie lemnoasă, precum şi volumul arborilor tăiaţi ilegal se precomptează din posibilitate.
(9) Precomptarea se realizează în cadrul aceleiaşi proprietăţi la nivelul unităţii de gospodărire.
(10) Volumul lemnului prevăzut la alin. (5), care depăşeşte posibilitatea anuală, se precomptează proporţional în anii următori de aplicare a amenajamentului silvic.
(11) Sortarea lemnului fasonat valorificat din FFN proprietate publică a statului se face pe specii, sortimente şi clase de calitate, conform standardelor în vigoare, astfel încât să se asigure creşterea valorii adăugate şi utilizarea lemnului în cascadă. Piesele care formează un lot de lemn fasonat trebuie concentrate în tasoane.
(12) Lemnul fasonat provenit din proprietatea publică se valorifică din depozite în proporţie de cel puţin 50% din lemnul fasonat începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi şi de cel puţin 70% din lemnul fasonat începând cu 2030.
(13) Nerespectarea clasei de calitate prezentate la licitaţie se constată de către reprezentanţi ai vânzătorului şi cumpărătorului, iar volumul de lemn fasonat care nu corespunde calitativ sortimentului adjudecat poate fi refuzat de producătorul atestat din industria mobilei fără consecinţe asupra acestuia.
(14) Preţul de pornire la licitaţiile de vânzare de masă lemnoasă şi lemn fasonat din fondul forestier proprietate publică şi pasul de licitare vor fi anunţate de organizatorul licitaţiei în lei/metru cub volum brut, pentru fiecare partidă/lot de lemn fasonat. Preţul este fără TVA.
Art. 71 [Aplicarea tratamentului tăierilor rase]
(1) Tratamentul tăierilor rase pe parchete mici este admis numai în arboretele de molid, pin, larice, echiene şi relativ echiene, de plop euramerican, de salcie selecţionată, precum şi în cazul lucrărilor de substituire ori refacere a unor arborete, în care nu este posibilă aplicarea altor tratamente.
(2) În situaţiile prevăzute la alin. (1), mărimea suprafeţei de pădure care se parcurge cu tratamentul tăierilor rase pe parchete mici este de maximum 3 hectare inclusiv, cu excepţia arboretelor de plop euramerican şi salcie selecţionată, amplasate în incintele îndiguite, care necesită pregătirea mecanizată a terenului în vederea reîmpăduririi, situaţie în care suprafaţa este de maximum 5 hectare inclusiv. Între parchetele cu tăieri rase pe parchete mici se păstrează o distanţă de minimum două înălţimi de arbori. Alăturarea parchetelor în cazul tăierilor rase pe parchete mici este permisă numai după realizarea stării de masiv pe suprafeţele parcurse anterior.
(3) În situaţia apariţiei de produse accidentale pe suprafeţe compacte, mărimea parchetului este determinată de mărimea suprafeţei pe care s-a manifestat factorul dăunător şi de modul de intervenţie pentru înlăturarea efectelor generate de acesta.
(4) În cazul produselor extraordinare, suprafaţa parchetului este determinată de mărimea suprafeţei pe care se constituie aceste produse.
(5) Tratamentul tăierilor rase în ariile naturale protejate este interzis, cu excepţia arboretelor cu cicluri scurte de producţie.
Art. 70 [Aplicarea lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor]
(1) Suprafaţa prevăzută în amenajamentul silvic pentru parcurgerea cu lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor este minimală. Suprafeţele de parcurs suplimentar cu astfel de lucrări se selectează luând în considerare criteriile din ghidurile de bune practici prevăzute la art. 66 alin. (3).
(2) Volumul de lemn prevăzut în amenajamentul silvic pentru extragere prin lucrările de îngrijire şi conducere a arboretelor este orientativ şi se recoltează cu respectarea prevederilor normei tehnice specifice.
(3) Lucrările de îngrijire şi conducere a arboretelor se realizează de către ocoale silvice sau de către persoane juridice atestate.
(4) Realizarea lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor este obligatorie pentru toţi deţinătorii de păduri. Nerealizarea lucrărilor prevăzute la alin. (1) conform prevederilor amenajamentelor silvice se sancţionează conform legii.
(5) Lemnul rezultat din realizarea lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor care nu se poate valorifica prin licitaţii se valorifică cu prioritate ca lemn de foc pentru aprovizionarea populaţiei.
Art. 69 [Silvicultura apropiată de natură]
Lucrările de îngrijire şi conducere a arboretelor şi tratamentele silviculturale sunt parte componentă a modelului silviculturii apropiate de natură, aplicat pentru gestionarea FFN, iar executarea acestora se realizează prin norme şi, după caz, prin ghiduri de bune practici, prevăzute la art. 66 alin. (2) şi (3).