(1) Personalul silvic cu atribuţii de pază a FFN răspunde patrimonial, în conformitate cu prevederile Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru pagubele în FFN pe care îl are în pază, produse de terţi sau din fapta proprie, în situaţia în care acesta nu depune o informare scrisă către ocolul silvic de îndată ce constată existenţa pagubelor.
(2) Conducătorul ocolului silvic are obligaţia de a sesiza de îndată de la primirea informării scrise menţionate la alin. (1) unităţile de poliţie sau de parchet competente teritorial.
(3) Acţiunile în răspundere patrimonială formulate împotriva personalului silvic cu atribuţii de pază a FFN pentru pagubele produse în FFN pe care îl are în pază, în condiţiile prezentei legi, sunt de competenţa materială a instanţelor de conflicte de muncă.
(4) Constatarea şi evaluarea pagubelor care angajează răspunderea patrimonială se fac de către personalul silvic cu atribuţii de control, prin fişa postului sau prin delegare, după caz, pe bază de proces-verbal. Încălcarea obligaţiilor de serviciu atrage răspunderea penală sau disciplinară, după caz.
(5) Contravaloarea pagubelor constatate şi evaluate în condiţiile alin. (4) se încasează de către ocolul silvic care asigură administrarea/serviciile silvice şi are destinaţiile prevăzute de prezenta lege. În cazul pagubelor constatate în FFN, proprietatea statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale, administratorul/proprietarul terenului este obligat să se constituie parte civilă în instanţă pentru recuperarea pagubei, sub sancţiunea recuperării acestei pagube pe cale civilă de la conducătorul structurii de administrare.
(6) În cazul terenurilor din FFN preluate în pază de ocolul silvic în baza actelor de constatare menţionate la art. 31 alin. (3) şi pentru care nu sunt încheiate contracte de administrare sau de servicii silvice minimale, sumele încasate ca despăgubiri şi care, potrivit prezentei legi, ar trebui să se acorde proprietarului pădurii în care s-a produs paguba se fac venit la fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie silvică şi se utilizează, la cerere, de către ocolul silvic care asigură administrarea/serviciile silvice.
(7) Transferul sumelor prevăzute la alin. (5) şi (6) care, potrivit prezentei legi, revin proprietarilor/deţinătorilor cu orice titlu de fond forestier se face de ocolul silvic în maximum 30 de zile de la data încasării acestora.
CAPITOLUL 5 – Gestionarea durabilă a terenurilor din FFN
Art. 95 [Răspunderea structurii de administrare a FFN]
(1) Structura de administrare prestatoare a serviciilor de pază răspunde civil în cazul producerii de prejudicii în terenul forestier obiect al contractului de administrare/prestare a serviciilor de pază.
(2) Contractele de administrare/asigurare a serviciilor de pază vor conţine clauze de angajare a răspunderii civile menţionate la alin. (1).
(3) În cazul pagubelor constatate în FFN, proprietatea statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale, administratorul/proprietarul terenului este obligat să se constituie parte civilă în instanţă pentru recuperarea pagubei.
(4) În cazul valorilor nerecuperate ale funcţiilor nerealizate ale pădurii, constatate pe terenurile din FFN, Garda Forestieră cu competenţă teritorială se constituie parte civilă în instanţă pentru recuperarea valorii funcţiilor nerealizate.
Art. 94 [Obligaţiile generale ale personalului silvic cu atribuţii de pază]
(1) Personalul silvic cu atribuţii de pază are următoarele obligaţii generale în timpul serviciului:
a) să cunoască locurile şi punctele vulnerabile din fondul forestier în pază, pentru a preveni producerea faptelor de natură să aducă prejudicii fondului forestier;
b) să păzească suprafeţele de fond forestier predate spre pază;
c) să oprească şi să legitimeze persoanele despre care există date sau indicii că au săvârşit fapte care pot fi încadrate ca infracţiuni, contravenţii silvice ori alte fapte ilicite în fondul forestier aflat în pază;
d) să sesizeze poliţia, de îndată, în legătură cu fapte de natură a prejudicia fondul forestier aflat în pază şi să îşi dea concursul ori de câte ori este solicitat de către organele de urmărire penală sau de organele de poliţie;
e) să poarte în timpul serviciului mijloacele de apărare, de protecţie şi armamentul cu care este dotat şi să facă uz de armă numai în cazurile şi în condiţiile Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor şi al muniţiilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
f) să execute alte sarcini care i-au fost încredinţate, potrivit regulamentului şi planului de pază;
g) să execute patrulări în vederea prevenirii incendiilor în zonele şi perioadele de risc, iar în cazul declanşării unui incendiu să alarmeze ocolul silvic şi celelalte instituţii abilitate pentru astfel de situaţii şi să acţioneze imediat pentru localizarea şi stingerea incendiului;
h) să asigure măsuri de identificare şi conservare a mijloacelor de probă cu ocazia constatării infracţiunilor până la sosirea personalului împuternicit pentru control sau a organelor de urmărire penală.
(2) Regulamentul privind organizarea pazei, elaborat conform art. 93 alin. (3), trebuie să cuprindă cel puţin următoarele obligaţii ale personalului silvic cu atribuţii de pază:
a) să execute patrulări şi să desfăşoare activităţi de prevenire şi de combatere a faptelor penale şi contravenţionale care ar putea aduce atingere integrităţii FFN;
b) să constate nerespectarea prevederilor legale privind exploatarea lemnului şi a tăierilor fără drept;
c) să execute patrulări în vederea prevenirii incendiilor în zonele şi perioadele de risc, iar în cazul declanşării unui incendiu să alarmeze ocolul silvic şi celelalte instituţii abilitate pentru a interveni în astfel de situaţii;
d) să ia măsuri de prevenire şi combatere a depozitării de deşeuri de orice tip pe terenurile din FFN;
e) să ia măsuri de asigurare a integrităţii FFN împotriva ocupării sau folosirii ilegale de terenuri, sustragerii de lemn sau a altor produse ale pădurii, distrugerii construcţiilor, instalaţiilor, bornelor, culturilor, degradării arborilor, puieţilor şi lăstarilor, precum şi a oricăror fapte ilegale;
f)să controleze circulaţia materialului lemnos în FFN pentru care asigură paza în vederea stabilirii provenienţei şi legalităţii transportului de materiale lemnoase;
g) să stabilească prejudiciul produs în FFN aflat în pază şi să acţioneze pentru identificarea autorilor acestor fapte.
(3) În cazul asigurării pazei FFN şi cu structuri specializate, regulamentul de pază cuprinde şi atribuţiile acestora.
Art. 93 [Reguli de organizare a pazei]
(1) Paza FFN se realizează potrivit dispoziţiilor prezentei legi, iar scopul pazei îl constituie preîntâmpinarea, descurajarea, combaterea actelor păgubitoare pentru integritatea FFN şi a obiectivelor, bunurilor şi produselor acestuia.
(2) Măsurile de pază şi securitate ale FFN se stabilesc pe bază de analiză de risc elaborată de către structurile de administrare a FFN sau de prestare a serviciilor silvice şi avizată de către Garda Forestieră şi de către inspectoratul de poliţie judeţean, competente teritorial.
(3) Conducătorii structurilor de administrare a FFN sau de prestare a serviciilor silvice elaborează regulamentul propriu privind organizarea pazei.
(4) Modelul-cadru al regulamentului privind organizarea pazei, prevăzut la alin. (3), criteriile şi procedurile privind realizarea analizei de risc se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
(5) Paza se asigură prin personal silvic propriu al structurii de administrare. În cazuri justificate, pe baza informaţiilor rezultate din analiza de risc, structura de administrare poate asigura paza fondului forestier şi cu structuri specializate autorizate conform reglementărilor specifice în domeniul pazei bunurilor.
(6) Structura de administrare a FFN are obligaţia asigurării continuităţii pazei FFN aflat în responsabilitate.
(7) Paza poate fi organizată, după caz, de mai multe ocoale silvice în comun.
(8) Conducătorul structurii de administrare a FFN răspunde pentru neîndeplinirea obligaţiilor prevăzute la alin. (3).
(9) Prevederile Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale actelor normative subsecvente nu au aplicabilitate în ceea ce priveşte realizarea şi implementarea măsurilor de pază şi de securitate în FFN.
(10) Unităţile de poliţie şi jandarmerie, potrivit atribuţiilor ce le revin conform legii, asigură sprijin de specialitate în asigurarea pazei FFN.
Art. 92 [Transferul obligaţiilor de conservare a biodiversităţii]
Proprietarul care intenţionează să transmită dreptul de proprietate asupra terenurilor din FFN încadrate în categoria ecosistemelor cu valoare ridicată de conservare sau în arii naturale protejate este obligat să informeze dobânditorul în legătură cu obligaţiile referitoare la conservarea biodiversităţii, cu minimum 30 de zile înainte de transmiterea dreptului de proprietate.
Art. 91 [Comunităţile dependente critic de pădure din arii naturale protejate]
La elaborarea planurilor de management pentru ariile naturale protejate şi stabilirea măsurilor prevăzute de acestea se ţine cont de asigurarea accesului la resursele forestiere tradiţionale pentru comunităţile dependente critic de pădure, aşa cum sunt definite în prezenta lege.
Art. 90
(1) Pentru pădurile de pe raza teritorială a unităţii administrativ-teritoriale Ilfov sunt permise doar lucrări în scop de reconstrucţie ecologică, lucrări de împăduriri, reîmpăduriri şi completare a regenerării naturale, lucrări de îngrijire a culturilor şi seminţişurilor până la realizarea stării de masiv şi lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor din categoria degajărilor, depresajului, curăţirilor şi răriturilor şi extragerea produselor extraordinare de pe terenurile pentru care este aprobată scoaterea definitivă/ocuparea temporară, necesare realizării obiectivelor de utilitate publică, de interes naţional şi a produselor accidentale, aşa cum sunt prevăzute la art. 99 alin. (2) lit. c). În cazuri strict justificate, se poate proceda la doborârea arborilor care creează o stare de pericol pentru siguranţa utilizatorilor pădurii.
(2) Lucrările de rărituri prevăzute la alin. (1) ce implică tăieri de arbori se execută în perioada 1 noiembrie-31 martie a anului.
(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în cazul pădurilor încadrate la tipul funcţional TI, se aplică regimul juridic specific acestei încadrări. În cazul pădurilor cuprinse în arii naturale protejate, în privinţa recoltării de lemn, se aplică măsurile cele mai restrictive dintre cele prevăzute în planul de management sau cele de la alin. (1).
(4) Titularii dreptului de proprietate privată asupra pădurilor de pe raza teritorială a unităţii administrativ-teritoriale Ilfov beneficiază de compensaţii, la cerere, pentru implementarea prevederilor alin. (1). Cuantumul şi metodologia acordării compensaţiilor sunt cele stabilite prin normele metodologice de acordare, utilizare şi control al compensaţiilor reprezentând contravaloarea produselor pe care proprietarii nu le recoltează, datorită funcţiilor de protecţie stabilite prin amenajamente silvice care determină restricţii în recoltarea de masă lemnoasă.
Art. 89 [Asigurarea conservării şi ameliorării biodiversităţii pădurilor]
(1) Conservarea şi ameliorarea biodiversităţii pădurilor se realizează în concordanţă cu obiectivele de conservare, în mod unitar la nivel naţional, în baza măsurilor de gestionare aprobate prin normele tehnice.
(2) Obiectivele de conservare pentru pădurile situate în arii naturale protejate se stabilesc având în vedere cu prioritate menţinerea sau restabilirea stării de conservare favorabilă a habitatelor naturale. Amenajamentul silvic al acestor păduri este instrument de planificare pentru atingerea obiectivelor ariilor naturale protejate.
(3) În procesul de amenajare a pădurilor situate în arii naturale protejate prevederile planurilor de management sau, după caz, setul de măsuri minime de conservare ale ariilor naturale protejate cu care acestea se suprapun sunt prioritare în raport cu prevederile normelor tehnice.
(4) Amenajamentele silvice pentru terenurile din FFN incluse în arii naturale protejate preiau şi implementează măsurile de management din planurile de management aprobate sau măsurile minime de conservare dacă nu există planuri de management aprobate şi se armonizează prin încadrarea în categorii funcţionale specifice şi stabilirea de soluţii tehnice corespunzătoare.
(5) Amenajamentele silvice elaborate pentru pădurile situate în arii naturale protejate stau la baza acordării, pentru restricţiile impuse de măsurile prevăzute la alin. (4), a compensaţiilor aferente aplicării măsurilor de conservare din planurile de management ale ariilor naturale protejate; compensaţiile reprezintă contravaloarea produselor/serviciilor pe care proprietarii nu le recoltează sau de care nu beneficiază, după caz.
Art. 88 [Reguli de conservare a biodiversităţii în regenerări]
(1) Regenerarea pădurilor se realizează preponderent pe cale naturală din sămânţă, în vederea conservării diversităţii genetice a speciilor de arbori.
(2) În cazul regenerărilor artificiale, conservarea şi ameliorarea biodiversităţii pădurilor constituie principalul mijloc de creştere a rezilienţei acestora şi se asigură prin:
a) utilizarea resurselor genetice incluse în Catalogul naţional al materialelor de bază pentru producerea materialelor forestiere de reproducere, care se revizuieşte;
b) promovarea cu prioritate a speciilor autohtone;
c) utilizarea provenienţelor adaptate la condiţiile de vegetaţie.
Art. 87 [Catalogul naţional al ecosistemelor forestiere strict protejate]
(1) Se înfiinţează Catalogul naţional al ecosistemelor forestiere strict protejate, care se actualizează prin includerea de arborete identificate în baza unor criterii ştiinţifice aprobate de Autoritate.
(2) Ecosistemele cu valoare ridicată de conservare existente se declară cu acordul proprietarului şi se înscriu în Catalogul naţional al ecosistemelor forestiere strict protejate.
(3) Pădurile virgine şi cvasivirgine sunt strict protejate şi se includ în Catalogul naţional al pădurilor virgine şi cvasivirgine, parte integrantă a Catalogului naţional al ecosistemelor forestiere strict protejate.
(4) Arboretele nou-identificate, care îndeplinesc criteriile de încadrare în una dintre categoriile ecosistemelor forestiere cu valoare ridicată de conservare prevăzute la art. 86, se încadrează în categoria respectivă.
(5) Statul, atât la solicitarea proprietarului, cât şi din proprie iniţiativă, prin administratorul fondului forestier proprietate publică, achiziţionează cu prioritate terenuri din fondul forestier încadrate în categoria ecosistemelor cu valoare ridicată de conservare.
Art. 86 [Ecosisteme forestiere şi alte elemente cu valoare ridicată de conservare]
(1) Constituie ecosisteme forestiere cu valoare ridicată de conservare şi sunt strict protejate:
a) pădurile virgine şi cvasivirgine cuprinse în Catalogul naţional al pădurilor virgine şi cvasivirgine;
b) rezervaţiile ştiinţifice;
c) arboretele din rezervaţiile naturale cu regim strict de protecţie;
d) arboretele declarate monumente ale naturii;
e) arboretele din zonele strict protejate şi de protecţie integrală ale ariilor naturale protejate;
f) jnepenişurile din FFN;
g) pădurile incluse în patrimoniul UNESCO.
(2) Au valoare ridicată de conservare: arborii-habitat, arborii cu valoare deosebită identificaţi ca atare în diferite acte normative, arborii remarcabili din afara FFN, precum şi cei din FFN, arborii din insulele de îmbătrânire, precum şi habitate marginale naturale cu valoare conservativă care se găsesc pe terenurile neproductive din FFN sau de-a lungul apelor situate în FFN.
Art. 85 [Monitorizarea conservării şi ameliorării biodiversităţii]
Realizarea obiectivelor de gospodărire a pădurilor şi de conservare a biodiversităţii şi funcţiilor acestora se monitorizează cu ajutorul unor indicatori de stare fundamentaţi ştiinţific şi reglementaţi prin normele tehnice din silvicultură, în conformitate cu art. 66 alin. (2).
Art. 84 [Stimularea conservării biodiversităţii]
(1) Proprietarii terenurilor din FFN, alţii decât statul, care aplică măsurile cu caracter obligatoriu necesare pentru conservarea şi ameliorarea biodiversităţii pădurilor, conform prevederilor art. 83 alin. (3), beneficiază de compensaţii financiare acordate de către stat pentru restricţiile impuse, conform metodologiei definite la art. 123 alin. (2).
(2) Proprietarii terenurilor din FFN, alţii decât statul, care îşi asumă angajamente de mediu, conform dispoziţiilor art. 83 alin. (4), prin care aplică măsuri de conservare a biodiversităţii beneficiază de stimulente financiare conform metodologiei definite la art. 123 alin. (2).
Art. 83 [Forme şi modalităţi de conservare şi ameliorare a biodiversităţii]
(1) Pentru conservarea sau, după caz, ameliorarea biodiversităţii pădurilor se vor lua în considerare cele 3 forme ale acesteia: diversitatea genetică, diversitatea speciilor, diversitatea ecosistemică.
(2) Conservarea şi ameliorarea biodiversităţii pădurilor se realizează prin:
a) adoptarea de măsuri specifice silviculturii apropiate de natură;
b) adoptarea de măsuri pentru crearea şi/sau menţinerea peisajului forestier mozaicat;
c) asigurarea conectivităţii ecologice, inclusiv prin coridoare ecologice;
d) menţinerea de lemn mort pe picior şi pe sol în limitele ecologice necesare;
e) menţinerea şi protejarea arborilor-habitat;
f) constituirea de insule de îmbătrânire ca arborete sau părţi de arborete;
g) menţinerea unui procent cât mai ridicat de păduri regenerate natural din sămânţă;
h) menţinerea sau, după caz, crearea unor culoare de vegetaţie forestieră în lungul cursurilor de apă;
i) menţinerea unui nivel ridicat de diversitate a speciilor de floră şi faună sălbatică prin ocrotirea elementelor de biodiversitate cu valoare deosebită definite prin normele tehnice.
(3) Nivelul de implementare a formelor şi modalităţilor de conservare şi ameliorare a biodiversităţii, cu caracter obligatoriu, este reglementat în normele tehnice prevăzute la art. 66 alin. (2).
(4) Nivelul de implementare a formelor şi modalităţilor de conservare şi ameliorare a biodiversităţii, recomandate cu caracter voluntar, este stabilit în ghidurile de bune practici prevăzute la art. 66 alin. (3).
(5) Planurile de management, planurile de reconstrucţie ecologică şi amenajamentele silvice cuprind măsuri de îmbunătăţire sau menţinere a biodiversităţii ecosistemelor forestiere.
(6) Proprietarul poate opta pentru implementarea unor măsuri de conservare, cu caracter voluntar, cu excepţia lucrărilor obligatorii de îngrijire prevăzute la art. 70.
Art. 82 [Luna plantării arborilor]
(1) În perioada 15 martie-15 aprilie a fiecărui an, Autoritatea organizează „Luna plantării arborilor” în vederea promovării mijloacelor de limitare a efectelor schimbărilor climatice.
(2) „Luna plantării arborilor” se organizează cu participarea consiliilor judeţene, a prefecturilor, a primăriilor, a inspectoratelor şcolare teritoriale, a instituţiilor confesionale, a unităţilor militare, precum şi a altor instituţii publice.
(3) Cu prilejul organizării manifestărilor prevăzute la alin. (1), Autoritatea, prin unităţile aflate în subordinea, în coordonarea sau sub autoritatea acesteia, pune la dispoziţia celor interesaţi materialul săditor şi logistica necesară.
(4) În perioada prevăzută la alin. (1), Autoritatea, administratorii pădurilor proprietate publică a statului şi ocoalele silvice de regim sunt obligaţi să desfăşoare acţiuni publice de popularizare şi educare privind rolul şi importanţa pădurii şi activităţi practice de realizare de plantaţii forestiere, întreţinere şi conducere a arboretelor.
Art. 81 [Consolidarea rezilienţei pădurilor şi creşterea contribuţiei acestora la limitarea efectelor schimbărilor climatice]
(1) Normele tehnice şi ghidurile de bune practici prevăzute la art. 66 includ măsuri specifice pentru creşterea rezistenţei şi rezilienţei arboretelor la efectele schimbărilor climatice.
(2) Proprietarul poate implementa măsuri de management silvic specifice creşterii cantităţii de dioxid de carbon sechestrat de arborete în pădurile pentru care există amenajament silvic valabil.
(3) Evaluarea cantităţii de dioxid de carbon sechestrat se va efectua în conformitate cu normele tehnice, care includ atât măsurile specifice de creştere a cantităţii de carbon sechestrat de arborete, cât şi metodologia de determinare/acordare şi determinare/valorificare a creditelor de carbon.
(4) Dreptul de valorificare a creditelor de carbon stabilite conform alineatului precedent revine proprietarului sau administratorului FFN. Sumele rezultate din valorificarea creditelor de carbon constituie venituri ale proprietarului sau administratorului FFN.
(5) Autoritatea finanţează programe naţionale care au ca scop creşterea cantităţii de carbon sechestrate prin utilizarea lemnului în domeniul construcţiilor şi al industriei mobilei.
(6) Din sumele provenite în urma valorificării certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, conform Directivei 2003/87/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunităţii şi de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului, cu modificările şi completările ulterioare, Autoritatea va aloca plăţi compensatorii persoanelor fizice şi persoanelor juridice proprietari de fond forestier, respectiv unităţilor administrativ-teritoriale care deţin în proprietate fond forestier.
Art. 80 [Măsuri de protecţie a pădurilor]
(1) Costul lucrărilor de protecţie a pădurilor se suportă, după caz, de proprietar, respectiv de către administrator, din fondul de conservare şi regenerare sau din surse proprii.
(2) Proprietarii şi deţinătorii de păduri au obligaţia de a executa lucrările necesare pentru prevenirea şi combaterea bolilor şi dăunătorilor pădurilor.
Art. 79 [Monitorizarea stării de sănătate a pădurilor]
(1) Coordonarea monitorizării stării de sănătate a pădurilor se realizează de către Autoritate.
(2) Ocoalele silvice realizează lucrările de depistare, prognoză, prevenire şi combatere a atacurilor bolilor şi dăunătorilor pădurii, în conformitate cu normele tehnice privind protecţia pădurilor împotriva bolilor şi dăunătorilor.
Art. 78 [Păşunatul în FFN]
(1) Se interzice păşunatul în FFN în perdelele forestiere de protecţie şi în perimetrele de ameliorare a terenurilor degradate.
(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în situaţii de urgenţă, Garda forestieră poate aproba păşunatul în FFN, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
a) se desfăşoară pe durată limitată;
b) se practică doar în anumite perimetre ale pădurii;
c) solicitările de aprobare aparţin autorităţilor publice locale;
d) s-a obţinut acordul proprietarului şi al ocolului silvic prestator al serviciilor silvice.
(3) Se interzice păşunatul în arboretele în curs de regenerare, în plantaţiile şi regenerările tinere, precum şi în arboretele incluse în tipurile funcţionale I şi II.
(4) În cazul pădurilor proprietate publică a statului, acordul prevăzut la alin. (2) lit. d) se dă de către administrator.
(5) Trecerea animalelor domestice prin terenurile din FFN spre zonele de păşunat, adăpat şi adăpostire se aprobă de către ocolul silvic, cu acordul proprietarului fondului forestier, pe trasee delimitate şi în perioade precizate. Pentru terenurile proprietate publică a statului, aprobarea se emite de către conducătorii structurilor prevăzute la art. 12 alin. (1) lit. a).
(6) Se interzice trecerea animalelor domestice prin pădure în arboretele în curs de regenerare, în plantaţiile şi regenerările tinere, în ariile naturale protejate de interes naţional, în perimetrele de ameliorare, precum şi în perdelele forestiere de protecţie.
(7) Cu aprobarea ocolului silvic se permite amplasarea, în mod gratuit, a stupilor de albine pe terenurile din FFN proprietate publică a statului, pe perioada pastoralului.
(8) Cuantumul plăţii pentru acţiunile prevăzute la alin. (2) şi (5) se stabileşte prin înţelegerea părţilor.
Art. 77 [Asigurarea respectării obligaţiei de regenerare a pădurilor]
(1) În cazul în care proprietarul nu îşi îndeplineşte obligaţia privind lucrările de regenerare, prevăzută la art. 23 alin. (2) lit. d) şi e) şi alin. (4) lit. c), din motive imputabile, Garda Forestieră competentă teritorial dispune ocolului silvic executarea lucrărilor de control anual al regenerărilor, de regenerare artificială şi de întreţinere a culturilor, pe bază de deviz, contravaloarea acestor lucrări fiind suportată de proprietar.
(2) Devizul lucrărilor prevăzut la alin. (1), întocmit de ocolul silvic sau de prestatorul atestat şi aprobat de Garda Forestieră, se comunică proprietarului.
(3) Devizul prevăzut la alin. (1), acceptat în mod expres sau tacit prin necontestare de către proprietar în termen de 30 de zile calendaristice de la data comunicării, constituie titlu executoriu, reprezentând temei pentru executarea lucrărilor de regenerare.
(4) Contravaloarea lucrărilor de control anual al regenerărilor şi de regenerare efectuate şi recepţionate în conformitate cu devizul aprobat este suportată de la bugetul de stat, din fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie silvică, precum şi din fonduri europene, până la recuperarea creanţei de la proprietar.
(5) Creanţa prevăzută la alin. (4) se recuperează prin executare silită, potrivit procedurii de recuperare a creanţelor bugetare.
(6) În situaţia terenurilor pentru care nu s-a îndeplinit obligaţia de regenerare, iar proprietarul nu se poate identifica sau pentru care proprietarul a decedat şi nu s-a realizat dezbaterea succesorală, Garda Forestieră dispune executarea lucrărilor de control anual al regenerărilor, de regenerare artificială şi de întreţinere a culturilor, pe bază de deviz. Garda Forestieră notifică în scris unitatea administrativ-teritorială în raza căreia se găseşte terenul cu privire la intenţia de a se asigura regenerarea pentru aceste suprafeţe, precum şi ocolul silvic nominalizat, care întocmeşte devizul lucrărilor şi efectuează lucrările de regenerare artificială şi întreţinere a culturilor.
(7) Pentru recuperarea creanţei în condiţiile alin. (6), Garda Forestieră va dispune una dintre următoarele căi de acţiune:
a) executarea lucrărilor de către ocolul silvic nominalizat şi transferarea creanţei la deţinător cu acordul acestuia, indiferent dacă acesta este unul dintre potenţialii succesori sau un deţinător fără titlu care asigură gestiunea economică a terenului forestier;
b) declanşarea procedurii privitoare la bunurile abandonate conform dispoziţiilor Legii nr. 287/2009, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sau succesiunii vacante dacă cerinţele legale sunt îndeplinite în acest caz şi efectuarea lucrării de regenerare în termen de 3 ani de la finalizarea procedurii;
c) declanşarea procedurii de expropriere pentru cauză de utilitate publică şi efectuarea lucrării de regenerare în termen de 3 ani de la finalizarea procedurii, expropriator fiind Autoritatea, prin Romsilva. Sumele necesare exproprierii se asigură de la bugetul de stat prin bugetul Autorităţii.