(1) Normele tehnice şi ghidurile de bune practici prevăzute la art. 66 includ măsuri specifice pentru creşterea rezistenţei şi rezilienţei arboretelor la efectele schimbărilor climatice.
(2) Proprietarul poate implementa măsuri de management silvic specifice creşterii cantităţii de dioxid de carbon sechestrat de arborete în pădurile pentru care există amenajament silvic valabil.
(3) Evaluarea cantităţii de dioxid de carbon sechestrat se va efectua în conformitate cu normele tehnice, care includ atât măsurile specifice de creştere a cantităţii de carbon sechestrat de arborete, cât şi metodologia de determinare/acordare şi determinare/valorificare a creditelor de carbon.
(4) Dreptul de valorificare a creditelor de carbon stabilite conform alineatului precedent revine proprietarului sau administratorului FFN. Sumele rezultate din valorificarea creditelor de carbon constituie venituri ale proprietarului sau administratorului FFN.
(5) Autoritatea finanţează programe naţionale care au ca scop creşterea cantităţii de carbon sechestrate prin utilizarea lemnului în domeniul construcţiilor şi al industriei mobilei.
(6) Din sumele provenite în urma valorificării certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, conform Directivei 2003/87/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunităţii şi de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului, cu modificările şi completările ulterioare, Autoritatea va aloca plăţi compensatorii persoanelor fizice şi persoanelor juridice proprietari de fond forestier, respectiv unităţilor administrativ-teritoriale care deţin în proprietate fond forestier.
TITLUL III – Reglementări privind regimul silvic
Art. 80 [Măsuri de protecţie a pădurilor]
(1) Costul lucrărilor de protecţie a pădurilor se suportă, după caz, de proprietar, respectiv de către administrator, din fondul de conservare şi regenerare sau din surse proprii.
(2) Proprietarii şi deţinătorii de păduri au obligaţia de a executa lucrările necesare pentru prevenirea şi combaterea bolilor şi dăunătorilor pădurilor.
Art. 79 [Monitorizarea stării de sănătate a pădurilor]
(1) Coordonarea monitorizării stării de sănătate a pădurilor se realizează de către Autoritate.
(2) Ocoalele silvice realizează lucrările de depistare, prognoză, prevenire şi combatere a atacurilor bolilor şi dăunătorilor pădurii, în conformitate cu normele tehnice privind protecţia pădurilor împotriva bolilor şi dăunătorilor.
Art. 78 [Păşunatul în FFN]
(1) Se interzice păşunatul în FFN în perdelele forestiere de protecţie şi în perimetrele de ameliorare a terenurilor degradate.
(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în situaţii de urgenţă, Garda forestieră poate aproba păşunatul în FFN, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
a) se desfăşoară pe durată limitată;
b) se practică doar în anumite perimetre ale pădurii;
c) solicitările de aprobare aparţin autorităţilor publice locale;
d) s-a obţinut acordul proprietarului şi al ocolului silvic prestator al serviciilor silvice.
(3) Se interzice păşunatul în arboretele în curs de regenerare, în plantaţiile şi regenerările tinere, precum şi în arboretele incluse în tipurile funcţionale I şi II.
(4) În cazul pădurilor proprietate publică a statului, acordul prevăzut la alin. (2) lit. d) se dă de către administrator.
(5) Trecerea animalelor domestice prin terenurile din FFN spre zonele de păşunat, adăpat şi adăpostire se aprobă de către ocolul silvic, cu acordul proprietarului fondului forestier, pe trasee delimitate şi în perioade precizate. Pentru terenurile proprietate publică a statului, aprobarea se emite de către conducătorii structurilor prevăzute la art. 12 alin. (1) lit. a).
(6) Se interzice trecerea animalelor domestice prin pădure în arboretele în curs de regenerare, în plantaţiile şi regenerările tinere, în ariile naturale protejate de interes naţional, în perimetrele de ameliorare, precum şi în perdelele forestiere de protecţie.
(7) Cu aprobarea ocolului silvic se permite amplasarea, în mod gratuit, a stupilor de albine pe terenurile din FFN proprietate publică a statului, pe perioada pastoralului.
(8) Cuantumul plăţii pentru acţiunile prevăzute la alin. (2) şi (5) se stabileşte prin înţelegerea părţilor.
Art. 77 [Asigurarea respectării obligaţiei de regenerare a pădurilor]
(1) În cazul în care proprietarul nu îşi îndeplineşte obligaţia privind lucrările de regenerare, prevăzută la art. 23 alin. (2) lit. d) şi e) şi alin. (4) lit. c), din motive imputabile, Garda Forestieră competentă teritorial dispune ocolului silvic executarea lucrărilor de control anual al regenerărilor, de regenerare artificială şi de întreţinere a culturilor, pe bază de deviz, contravaloarea acestor lucrări fiind suportată de proprietar.
(2) Devizul lucrărilor prevăzut la alin. (1), întocmit de ocolul silvic sau de prestatorul atestat şi aprobat de Garda Forestieră, se comunică proprietarului.
(3) Devizul prevăzut la alin. (1), acceptat în mod expres sau tacit prin necontestare de către proprietar în termen de 30 de zile calendaristice de la data comunicării, constituie titlu executoriu, reprezentând temei pentru executarea lucrărilor de regenerare.
(4) Contravaloarea lucrărilor de control anual al regenerărilor şi de regenerare efectuate şi recepţionate în conformitate cu devizul aprobat este suportată de la bugetul de stat, din fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie silvică, precum şi din fonduri europene, până la recuperarea creanţei de la proprietar.
(5) Creanţa prevăzută la alin. (4) se recuperează prin executare silită, potrivit procedurii de recuperare a creanţelor bugetare.
(6) În situaţia terenurilor pentru care nu s-a îndeplinit obligaţia de regenerare, iar proprietarul nu se poate identifica sau pentru care proprietarul a decedat şi nu s-a realizat dezbaterea succesorală, Garda Forestieră dispune executarea lucrărilor de control anual al regenerărilor, de regenerare artificială şi de întreţinere a culturilor, pe bază de deviz. Garda Forestieră notifică în scris unitatea administrativ-teritorială în raza căreia se găseşte terenul cu privire la intenţia de a se asigura regenerarea pentru aceste suprafeţe, precum şi ocolul silvic nominalizat, care întocmeşte devizul lucrărilor şi efectuează lucrările de regenerare artificială şi întreţinere a culturilor.
(7) Pentru recuperarea creanţei în condiţiile alin. (6), Garda Forestieră va dispune una dintre următoarele căi de acţiune:
a) executarea lucrărilor de către ocolul silvic nominalizat şi transferarea creanţei la deţinător cu acordul acestuia, indiferent dacă acesta este unul dintre potenţialii succesori sau un deţinător fără titlu care asigură gestiunea economică a terenului forestier;
b) declanşarea procedurii privitoare la bunurile abandonate conform dispoziţiilor Legii nr. 287/2009, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sau succesiunii vacante dacă cerinţele legale sunt îndeplinite în acest caz şi efectuarea lucrării de regenerare în termen de 3 ani de la finalizarea procedurii;
c) declanşarea procedurii de expropriere pentru cauză de utilitate publică şi efectuarea lucrării de regenerare în termen de 3 ani de la finalizarea procedurii, expropriator fiind Autoritatea, prin Romsilva. Sumele necesare exproprierii se asigură de la bugetul de stat prin bugetul Autorităţii.
Art. 76 [Materiale forestiere de reproducere]
(1) Modalităţile de producere, de comercializare şi de utilizare a materialelor forestiere de reproducere se aprobă prin lege, în concordanţă cu prevederile legislaţiei Uniunii Europene în domeniu.
(2) În vederea conservării şi ameliorării diversităţii genetice a pădurilor, Autoritatea asigură trasabilitatea materialelor forestiere de reproducere.
Art. 75 [Condiţii de executare a reconstrucţiei ecologice]
Reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate din afara FFN se realizează pe baza soluţiilor tehnice stabilite prin proiectele tehnice elaborate de persoane fizice şi juridice atestate în baza metodologiei aprobate prin ordin al conducătorului Autorităţii.
Art. 74 [Condiţii de asigurare a regenerării pădurilor]
(1) Lucrările de regenerare artificială, de completare a regenerărilor naturale şi împădurirea terenurilor oferite în compensare în cadrul procedurilor de scoatere din FFN şi schimb de terenuri se execută în termen de cel mult 2 ani de la tăierea unică/definitivă/după tăieri de produse accidentale sau de la data aprobării operaţiunii în celelalte cazuri.
(2) Fac excepţie de la prevederile alin. (1) arboretele afectate de doborâturi şi rupturi masive provocate de vânt şi zăpadă. În cazul acestora, în funcţie de amploarea fenomenului, Garda Forestieră stabileşte perioada maximă de regenerare artificială şi completarea regenerărilor naturale, care nu poate să fie mai mare de 5 ani de la data manifestării fenomenului care le-a cauzat.
(3) Compoziţia, schemele şi tehnologiile de împădurire care se aplică respectă prevederile din normele tehnice de specialitate şi/sau din studiile de specialitate aprobate.
(4) Lucrările de regenerare a pădurilor şi de întreţinere a seminţişurilor naturale şi plantaţiilor se realizează de către ocoale silvice sau de către persoane juridice atestate.
(5) Atestarea persoanelor fizice şi juridice care realizează lucrări de regenerare a pădurilor şi de întreţinere a seminţişurilor naturale şi plantaţiilor se realizează de Comisia de atestare care funcţionează în cadrul asociaţiei tehnico-profesionale din domeniul silvic recunoscute la nivel naţional. Comisia funcţionează pe baza Regulamentului privind organizarea, funcţionarea şi componenţa comisiei de atestare a persoanelor fizice şi juridice care realizează lucrări de regenerare a pădurilor şi de întreţinere a seminţişurilor naturale şi plantaţiilor, aprobat prin ordin al conducătorului Autorităţii.
(6) Asociaţia tehnico-profesională din domeniul silvic recunoscută la nivel naţional are obligaţia organizării de cursuri de formare profesională pentru persoanele atestate în condiţiile alin. (5), în vederea creşterii gradului de cunoaştere a legislaţiei şi a principiilor de execuţie a lucrărilor. Cursurile de formare profesională sunt realizate cu participarea personalului din instituţiile de învăţământ superior de specialitate, iar durata acestor cursuri trebuie să fie de minimum 8 ore/an.
Art. 73 [Regimul şi regenerarea arboretelor]
(1) Regenerarea şi reconstrucţia ecologică a pădurilor se realizează în concordanţă cu prevederile amenajamentelor silvice sau ale studiilor de specialitate/proiectelor tehnice.
(2) La regenerarea pădurilor se aplică regimul codrului, urmărindu-se realizarea de arborete de calitate superioară, precum şi exercitarea cu continuitate de către acestea a funcţiilor de protecţie.
(3) Se exceptează de la prevederile alin. (2) arboretele de plopi, de salcie, de salcâm, de anin, precum şi zăvoaiele, în care este admis regimul crângului.
Art. 72 [Reguli de recoltare a lemnului]
(1) Volumul maxim de lemn care se recoltează ca produse principale într-o unitate de gospodărire nu poate depăşi posibilitatea stabilită prin amenajamentul silvic, pentru perioada de valabilitate a acestuia.
(2) Volumul maxim de lemn prevăzut la alin. (1), care se recoltează anual ca produse principale într-o unitate de gospodărire, nu poate depăşi posibilitatea anuală.
(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), se poate depăşi posibilitatea anuală în următoarele situaţii:
a) dacă reglementarea procesului de producţie lemnoasă se realizează la nivel de arboret, precum şi în cazul în care există un singur arboret în planul decenal de recoltare a produselor principale;
b) cu volumul de lemn nerecoltat, până la nivelul posibilităţii anuale, în anii anteriori de aplicare a amenajamentului silvic în vigoare;
c) pentru recoltarea produselor accidentale I şi extraordinare, cu aprobarea Gărzii Forestiere;
d) cu volumul de lemn prevăzut a se recolta din arboretele cuprinse în planul decenal, pentru valorificarea anilor de sămânţă în arborete cu baza în cvercinee;
e) cu recoltarea anticipată a unui volum cumulat maxim echivalent cu o posibilitate anuală, pe întreaga perioadă de valabilitate a amenajamentului silvic.
(4) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), posibilitatea stabilită prin amenajamentul silvic, pentru perioada de valabilitate a acestuia, se poate depăşi prin recoltarea produselor accidentale I şi extraordinare, care se precomptează, la nivel de unitate de gospodărire, din posibilitatea stabilită prin noul amenajament silvic pentru perioada de valabilitate a acestuia.
(5) Produsele accidentale şi extraordinare se recoltează, în regim de urgenţă, fără excepţie, în integralitate de pe toată suprafaţa afectată din FFN; în situaţia în care volumul produselor accidentale I, cumulat cu volumul tăierilor ilegale şi cu volumul recoltat anterior apariţiei acestora depăşeşte posibilitatea/posibilitatea anuală, ocolul silvic care asigură administrarea/serviciile silvice, după caz, întocmeşte documentaţia potrivit metodologiei aprobate prin ordin al conducătorului Autorităţii şi o transmite spre aprobare Gărzii Forestiere competente teritorial. În ariile naturale protejate se respectă legislaţia specifică protecţiei mediului; avizele pentru recoltarea produselor accidentale I şi a celor extraordinare din ariile naturale protejate se eliberează în termen maxim de 30 de zile de la solicitare, neemiterea avizului în termen de 30 de zile considerându-se adoptare tacită.
(6) În pădurile virgine, cvasivirgine şi rezervaţiile ştiinţifice recoltarea lemnului este strict interzisă.
(7) Depăşirea posibilităţii prevăzute la alin. (5) se aprobă prin decizie a conducătorului Gărzii Forestiere competente teritorial.
(8) Volumul produselor accidentale I şi extraordinare, înregistrate în unităţi de gospodărire în care se reglementează procesul de producţie lemnoasă, precum şi volumul arborilor tăiaţi ilegal se precomptează din posibilitate.
(9) Precomptarea se realizează în cadrul aceleiaşi proprietăţi la nivelul unităţii de gospodărire.
(10) Volumul lemnului prevăzut la alin. (5), care depăşeşte posibilitatea anuală, se precomptează proporţional în anii următori de aplicare a amenajamentului silvic.
(11) Sortarea lemnului fasonat valorificat din FFN proprietate publică a statului se face pe specii, sortimente şi clase de calitate, conform standardelor în vigoare, astfel încât să se asigure creşterea valorii adăugate şi utilizarea lemnului în cascadă. Piesele care formează un lot de lemn fasonat trebuie concentrate în tasoane.
(12) Lemnul fasonat provenit din proprietatea publică se valorifică din depozite în proporţie de cel puţin 50% din lemnul fasonat începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi şi de cel puţin 70% din lemnul fasonat începând cu 2030.
(13) Nerespectarea clasei de calitate prezentate la licitaţie se constată de către reprezentanţi ai vânzătorului şi cumpărătorului, iar volumul de lemn fasonat care nu corespunde calitativ sortimentului adjudecat poate fi refuzat de producătorul atestat din industria mobilei fără consecinţe asupra acestuia.
(14) Preţul de pornire la licitaţiile de vânzare de masă lemnoasă şi lemn fasonat din fondul forestier proprietate publică şi pasul de licitare vor fi anunţate de organizatorul licitaţiei în lei/metru cub volum brut, pentru fiecare partidă/lot de lemn fasonat. Preţul este fără TVA.
Art. 71 [Aplicarea tratamentului tăierilor rase]
(1) Tratamentul tăierilor rase pe parchete mici este admis numai în arboretele de molid, pin, larice, echiene şi relativ echiene, de plop euramerican, de salcie selecţionată, precum şi în cazul lucrărilor de substituire ori refacere a unor arborete, în care nu este posibilă aplicarea altor tratamente.
(2) În situaţiile prevăzute la alin. (1), mărimea suprafeţei de pădure care se parcurge cu tratamentul tăierilor rase pe parchete mici este de maximum 3 hectare inclusiv, cu excepţia arboretelor de plop euramerican şi salcie selecţionată, amplasate în incintele îndiguite, care necesită pregătirea mecanizată a terenului în vederea reîmpăduririi, situaţie în care suprafaţa este de maximum 5 hectare inclusiv. Între parchetele cu tăieri rase pe parchete mici se păstrează o distanţă de minimum două înălţimi de arbori. Alăturarea parchetelor în cazul tăierilor rase pe parchete mici este permisă numai după realizarea stării de masiv pe suprafeţele parcurse anterior.
(3) În situaţia apariţiei de produse accidentale pe suprafeţe compacte, mărimea parchetului este determinată de mărimea suprafeţei pe care s-a manifestat factorul dăunător şi de modul de intervenţie pentru înlăturarea efectelor generate de acesta.
(4) În cazul produselor extraordinare, suprafaţa parchetului este determinată de mărimea suprafeţei pe care se constituie aceste produse.
(5) Tratamentul tăierilor rase în ariile naturale protejate este interzis, cu excepţia arboretelor cu cicluri scurte de producţie.
Art. 70 [Aplicarea lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor]
(1) Suprafaţa prevăzută în amenajamentul silvic pentru parcurgerea cu lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor este minimală. Suprafeţele de parcurs suplimentar cu astfel de lucrări se selectează luând în considerare criteriile din ghidurile de bune practici prevăzute la art. 66 alin. (3).
(2) Volumul de lemn prevăzut în amenajamentul silvic pentru extragere prin lucrările de îngrijire şi conducere a arboretelor este orientativ şi se recoltează cu respectarea prevederilor normei tehnice specifice.
(3) Lucrările de îngrijire şi conducere a arboretelor se realizează de către ocoale silvice sau de către persoane juridice atestate.
(4) Realizarea lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor este obligatorie pentru toţi deţinătorii de păduri. Nerealizarea lucrărilor prevăzute la alin. (1) conform prevederilor amenajamentelor silvice se sancţionează conform legii.
(5) Lemnul rezultat din realizarea lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor care nu se poate valorifica prin licitaţii se valorifică cu prioritate ca lemn de foc pentru aprovizionarea populaţiei.
Art. 69 [Silvicultura apropiată de natură]
Lucrările de îngrijire şi conducere a arboretelor şi tratamentele silviculturale sunt parte componentă a modelului silviculturii apropiate de natură, aplicat pentru gestionarea FFN, iar executarea acestora se realizează prin norme şi, după caz, prin ghiduri de bune practici, prevăzute la art. 66 alin. (2) şi (3).
Art. 68 [Informarea şi conştientizarea proprietarilor terenurilor din FFN]
(1) Statul sprijină gestionarea durabilă a terenurilor din FFN prin acţiuni de informare şi conştientizare a proprietarilor.
(2) Autoritatea promovează, prin programe specifice, activităţile de conştientizare, de consiliere, de cooperare, de formare a abilităţilor proprietarilor privaţi în sprijinul înţelegerii necesităţii practicilor de gestiune durabilă.
(3) Ghidurile de bune practici definite la art. 66 alin. (3) prevăd măsuri specifice pentru gestionarea pădurilor private.
Art. 67 [Indicatorii de stare a pădurilor]
(1) Indicatorii de stare a pădurilor trebuie să permită monitorizarea:
a) menţinerii şi îmbunătăţirii principalelor caracteristici ale fondului de producţie;
b) gradului de îndeplinire a obiectivelor urmărite la efectuarea lucrărilor silvotehnice în arborete şi monitorizarea calităţii acestora;
c) eficacităţii funcţionale în privinţa funcţiilor ecologice, economice şi sociale atribuite;
d) stării de sănătate a pădurilor;
e) stării de conservare a habitatelor forestiere;
f) rezilienţei la schimbările climatice.
(2) Modul de implementare a amenajamentelor silvice se verifică la jumătatea perioadei de amenajare, prin raportare la valorile indicatorilor de stare a pădurilor.
Art. 66 [Norme şi ghiduri tehnice pentru gestionarea durabilă a pădurilor]
(1) Autoritatea elaborează normele tehnice prin care se asigură gestionarea durabilă a pădurilor, pe care le aprobă prin ordin al conducătorului Autorităţii.
(2) Normele tehnice stabilesc cerinţele minime obligatorii pentru gestionarea pădurilor, inclusiv indicatori de stare.
(3) Autoritatea elaborează ghiduri de bune practici suplimentare normelor tehnice, ghiduri care nu au caracter obligatoriu.
(4) Acceptarea de către proprietarul de pădure a unor opţiuni din ghidurile de bune practici prevăzute la alin. (3) este încurajată prin aplicarea instrumentelor de stimulare financiară şi/sau compensaţii pentru proprietari, prevăzute la art. 121 şi 123, şi de sprijin al proprietarilor, prevăzute la art. 125 şi 126.
Art. 65 [Aprobarea amenajamentelor silvice şi intrarea acestora în vigoare]
(1) Amenajamentele silvice şi modificările acestora se aprobă prin ordin al conducătorului Autorităţii.
(2) Amenajamentul silvic intră în vigoare la data aprobării acestuia şi este valabil până la data de 31 decembrie a anului al douăzecilea sau, după caz, a anului al zecelea de aplicare, calculat din anul în care a avut loc şedinţa de preavizare a soluţiilor tehnice – Conferinţa a II-a de amenajare a pădurilor.
(3) Amenajamentele silvice intrate în vigoare anterior prezentei legi îşi păstrează valabilitatea până la data aprobării noului amenajament, dar nu mai târziu de data de 31 decembrie a anului următor expirării acestuia. Până la data intrării în vigoare a noului amenajament silvic, în amenajamentul silvic care îşi păstrează valabilitatea sunt permise următoarele activităţi şi acţiuni:
a) acordarea de compensaţii reprezentând contravaloarea produselor pe care proprietarii nu le recoltează, ca urmare a funcţiilor de protecţie stabilite prin amenajamente silvice care determină restricţii în recoltarea de lemn;
b) realizarea împăduririlor, a reîmpăduririlor, a lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor tinere prevăzute în amenajamentul silvic şi a lucrărilor de protecţie a pădurilor, inclusiv prin recoltarea produselor accidentale şi extraordinare; volumul produselor accidentale I şi extraordinare recoltat, cu care se depăşeşte posibilitatea stabilită pentru amenajamentul silvic care îşi păstrează valabilitatea, se precomptează din posibilitatea stabilită prin noul amenajament silvic;
c) punerea în valoare şi exploatarea lemnului pe picior rămas neexploatat, până la volumul aferent posibilităţii stabilite prin amenajamentul silvic, şi transportul stocurilor de lemn din partizile autorizate spre exploatare anterior aprobării noului amenajament silvic şi neexploatate integral până la data aprobării noului amenajament silvic.
(4) Produsele accidentale apărute în perioada prevăzută la alin. (3) se precomptează din posibilitatea noului amenajament silvic.
Art. 64 [Evaluarea de mediu şi avizarea amenajamentelor silvice]
(1) În vederea gestionării unitare a FFN, Autoritatea elaborează planuri de gestionare durabilă a pădurilor, cu o valabilitate de 20 de ani, elaborat la nivel de regiune, în termen de maximum 24 de luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, cu respectarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe, cu modificările ulterioare.
(2) Autoritatea organizează dezbateri publice cu factorii interesaţi pentru a asigura elaborarea planurilor de gestionare durabilă a pădurilor prevăzute la alin. (1). După elaborare, planurile se aprobă prin ordin al conducătorului Autorităţii.
(3) Amenajamentele silvice stabilesc lucrările silviculturale cu încadrarea în planul de gestionare durabilă a pădurilor aferent.
(4) Procedura de evaluare de mediu pentru amenajamentele silvice începe odată cu avizarea temei de proiectare la Conferinţa I de amenajare a pădurilor, se desfăşoară concomitent cu elaborarea amenajamentului silvic şi se finalizează prin emiterea actului de reglementare de către autoritatea competentă pentru protecţia mediului după şedinţa de preavizare a soluţiilor tehnice – Conferinţa a II-a de amenajare a pădurilor.
(5) Avizarea amenajamentelor silvice se realizează în Comisia tehnică de avizare pentru silvicultură din cadrul Autorităţii, a cărei funcţionare se reglementează prin metodologia aprobată prin ordin al conducătorului Autorităţii.
(6) Planurile de gestionare durabilă şi amenajamentele silvice aprobate se publică de către Autoritate pe pagina de internet a acesteia.
(7) Amenajamentele silvice care se suprapun total cu arii naturale protejate de interes comunitar se supun evaluării adecvate, conform dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare. Amenajamentele silvice care se suprapun parţial cu arii naturale protejate de interes comunitar şi care conţin proiectele enumerate în anexa nr. 1 sau 2 din Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului se supun evaluării adecvate, conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare.
(8) Amenajamentele silvice, altele decât cele prevăzute la alin. (7), se supun etapei de încadrare în procedura de evaluare adecvată, conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare.
(9) Amenajamentele silvice care se suprapun, parţial sau total, cu arii naturale protejate de interes comunitar, valabile şi aprobate la data intrării în vigoare a prezentei legi şi pentru care nu s-au elaborat studiul de evaluare adecvată şi raportul de mediu în cadrul procedurii de evaluare de mediu, potrivit dispoziţiilor Hotărârii Guvernului nr. 1.076/2004, cu modificările ulterioare, se supun revizuirii, prin reluarea procedurii de evaluare de mediu şi a celei de evaluare adecvată.
(10) Pentru amenajamentele silvice prevăzute la alin. (7) şi (9) se aplică metodologia de derulare a procedurii de evaluare de mediu pentru amenajamentele silvice, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 236/2023.
(11) Titularii amenajamentelor silvice prevăzuţi la alin. (9) au obligaţia de a notifica autoritatea competentă pentru protecţia mediului în vederea reluării procedurii de evaluare de mediu, inclusiv evaluare adecvată, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Art. 63 [Elaborarea amenajamentelor silvice]
(1) Amenajamentul silvic se elaborează pe unităţi de producţie şi/sau de protecţie, în baza normelor tehnice de amenajare a pădurilor. Unităţile de producţie/protecţie se constituie la nivelul fondului forestier proprietate publică şi privată a statului, precum şi al fondului forestier aparţinând unui proprietar, unei asociaţii de proprietari sau unei unităţi administrativ-teritoriale.
(2) Elaborarea amenajamentelor silvice este obligatorie pentru terenurile din FFN cu suprafaţa mai mare de 10 hectare. Suprafaţa minimă pentru elaborarea unui amenajament silvic este de 100 hectare.
(3) Pentru terenurile cu o suprafaţă de până la 100 hectare, inclusiv, incluse într-un amenajament silvic, reglementarea procesului de producţie lemnoasă se face la nivel de unitate de gospodărire sau pe baza deciziilor de conducere structurală la nivel de arboret cu condiţia asigurării continuităţii la acest nivel, aplicând tratamente adecvate. Modul de elaborare a amenajamentului silvic se stabileşte la avizarea temei de proiectare.
(4) Normele tehnice prevăzute la alin. (1) se elaborează şi se aprobă de către Autoritate, cu respectarea următoarelor principii:
a) principiul continuităţii;
b) principiul eficacităţii funcţionale;
c) principiul conservării şi ameliorării biodiversităţii;
d) principiul economic.
(5) Începând cu anul 2028, amenajamentele silvice se elaborează pentru o perioadă de 20 de ani, cu excepţia celor întocmite pentru pădurile de plop, salcie şi alte specii repede crescătoare, care se elaborează pentru o perioadă de 5 sau de 10 ani.
(5¹) Amenajamentele silvice pentru care conferinţa I de amenajare a pădurilor a fost organizată anterior datei de 31 decembrie 2027 se aprobă pentru o perioadă de 10 ani, cu excepţia celor întocmite pentru pădurile de plop şi salcie, care se aprobă pentru o perioadă de 5 ani.
(6) Pe perioada de valabilitate a unui amenajament silvic este interzisă aprobarea elaborării altui amenajament silvic pentru terenul respectiv sau pentru o parte din acesta, cu excepţia următoarelor cazuri:
a) atunci când volumul recoltat din produse principale, inclusiv din produse accidentale I, pentru care există aprobările legale, depăşeşte posibilitatea stabilită prin amenajamentul silvic;
b) pentru terenurile forestiere retrocedate ca urmare a aplicării prevederilor legilor funciare, la cererea proprietarului; în caz contrar se aplică prevederile amenajamentului silvic în vigoare pentru fondul forestier proprietate publică a statului din care s-a retrocedat proprietatea forestieră, până la expirarea valabilităţii acestuia în condiţiile prezentei legi;
c) când un proprietar solicită elaborarea unui amenajament silvic pentru proprietăţile pe care le deţine şi pentru care există amenajamente silvice elaborate la momente diferite; acest tip de amenajament silvic se elaborează şi se poate aplica numai de la data la care expiră amenajamentul/amenajamentele silvic/silvice cu suprafaţa/suprafaţa cumulată mai mare, iar volumul recoltat prin aplicarea celuilalt/celorlalte amenajament(e) silvic(e) nu depăşeşte posibilitatea anuală, multiplicată cu numărul de ani de aplicare a amenajamentului silvic;
d) la solicitarea Romsilva, ca urmare a rearondării, pe ocoale silvice, a fondului forestier proprietate publică a statului;
e) când unui amenajament silvic îi încetează valabilitatea în cursul unui an calendaristic, înainte de data de 31 decembrie a anului respectiv; în această situaţie amenajamentul silvic îşi păstrează valabilitatea până la data de 31 decembrie a anului respectiv;
f) în situaţia unei hotărâri judecătoreşti definitive prin care se dispune suspendarea/anularea unui amenajament silvic.
(7) Grăniţuirea terenurilor din FFN se efectuează cu respectarea prevederilor Legii nr. 287/2009, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi nu se aplică în interiorul acestora.
(8) Elaborarea amenajamentelor silvice se face sub coordonarea şi controlul Autorităţii. Toate şedinţele de preavizare a soluţiilor tehnice, conferinţele I şi II de amenajare, precum şi şedinţele de avizare din Comisia tehnică de avizare pentru silvicultură se organizează cu informarea prealabilă a publicului şi cu posibilitatea participării publicului.
(9) Autoritatea verifică în baza metodologiei adoptate modul de aplicare a prevederilor amenajamentelor silvice.
(10) Amenajamentele silvice se elaborează prin persoane juridice specializate atestate în baza metodologiei privind procedura şi condiţiile de atestare, aprobată prin ordin al conducătorului Autorităţii, în termen de 120 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(11) Amenajamentele silvice pentru terenurile proprietate publică a statului se elaborează pe bază de proceduri de achiziţie publică de către institute/instituţii de cercetare-dezvoltare-inovare acreditate de autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare, iar începând cu anul 2026 acestea se elaborează pe bază de proceduri de achiziţie publică de către persoane juridice atestate în condiţiile alin. (10).
(12) Cheltuielile aferente elaborării amenajamentelor silvice pentru proprietatea publică şi privată a statului se suportă de administratorul acestora.
(13) Cheltuielile aferente elaborării amenajamentelor silvice pentru alte tipuri de proprietate forestieră decât cea prevăzută la alin. (12) se suportă de către administrator în baza unui contract de administrare sau de către proprietar dacă acesta nu are contract de administrare încheiat cu un ocol silvic.
Art. 62 [Grupe funcţionale]
(1) În raport cu funcţiile pe care le îndeplinesc, pădurile se încadrează în două grupe funcţionale:
a) grupa I, care cuprinde păduri cu funcţii speciale de protecţie;
b) grupa a II-a, care cuprinde păduri cu funcţii de producţie şi de protecţie.
(2) Încadrarea pădurilor în grupe funcţionale se face în baza normelor tehnice pentru amenajarea pădurilor.
(3) Modul de gestionare a pădurilor din fiecare grupă funcţională se diferenţiază în raport cu intensitatea şi natura funcţiilor atribuite, stabilite prin amenajamentele silvice.