Articole

Art. 70 [Aplicarea lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor]

(1) Suprafaţa prevăzută în amenajamentul silvic pentru parcurgerea cu lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor este minimală. Suprafeţele de parcurs suplimentar cu astfel de lucrări se selectează luând în considerare criteriile din ghidurile de bune practici prevăzute la art. 66 alin. (3).
(2) Volumul de lemn prevăzut în amenajamentul silvic pentru extragere prin lucrările de îngrijire şi conducere a arboretelor este orientativ şi se recoltează cu respectarea prevederilor normei tehnice specifice.
(3) Lucrările de îngrijire şi conducere a arboretelor se realizează de către ocoale silvice sau de către persoane juridice atestate.
(4) Realizarea lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor este obligatorie pentru toţi deţinătorii de păduri. Nerealizarea lucrărilor prevăzute la alin. (1) conform prevederilor amenajamentelor silvice se sancţionează conform legii.
(5) Lemnul rezultat din realizarea lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor care nu se poate valorifica prin licitaţii se valorifică cu prioritate ca lemn de foc pentru aprovizionarea populaţiei.

Art. 69 [Silvicultura apropiată de natură]

Lucrările de îngrijire şi conducere a arboretelor şi tratamentele silviculturale sunt parte componentă a modelului silviculturii apropiate de natură, aplicat pentru gestionarea FFN, iar executarea acestora se realizează prin norme şi, după caz, prin ghiduri de bune practici, prevăzute la art. 66 alin. (2) şi (3).

Art. 68 [Informarea şi conştientizarea proprietarilor terenurilor din FFN]

(1) Statul sprijină gestionarea durabilă a terenurilor din FFN prin acţiuni de informare şi conştientizare a proprietarilor.
(2) Autoritatea promovează, prin programe specifice, activităţile de conştientizare, de consiliere, de cooperare, de formare a abilităţilor proprietarilor privaţi în sprijinul înţelegerii necesităţii practicilor de gestiune durabilă.
(3) Ghidurile de bune practici definite la art. 66 alin. (3) prevăd măsuri specifice pentru gestionarea pădurilor private.

Art. 67 [Indicatorii de stare a pădurilor]

(1) Indicatorii de stare a pădurilor trebuie să permită monitorizarea:
a) menţinerii şi îmbunătăţirii principalelor caracteristici ale fondului de producţie;
b) gradului de îndeplinire a obiectivelor urmărite la efectuarea lucrărilor silvotehnice în arborete şi monitorizarea calităţii acestora;
c) eficacităţii funcţionale în privinţa funcţiilor ecologice, economice şi sociale atribuite;
d) stării de sănătate a pădurilor;
e) stării de conservare a habitatelor forestiere;
f) rezilienţei la schimbările climatice.
(2) Modul de implementare a amenajamentelor silvice se verifică la jumătatea perioadei de amenajare, prin raportare la valorile indicatorilor de stare a pădurilor.

Art. 66 [Norme şi ghiduri tehnice pentru gestionarea durabilă a pădurilor]

(1) Autoritatea elaborează normele tehnice prin care se asigură gestionarea durabilă a pădurilor, pe care le aprobă prin ordin al conducătorului Autorităţii.
(2) Normele tehnice stabilesc cerinţele minime obligatorii pentru gestionarea pădurilor, inclusiv indicatori de stare.
(3) Autoritatea elaborează ghiduri de bune practici suplimentare normelor tehnice, ghiduri care nu au caracter obligatoriu.
(4) Acceptarea de către proprietarul de pădure a unor opţiuni din ghidurile de bune practici prevăzute la alin. (3) este încurajată prin aplicarea instrumentelor de stimulare financiară şi/sau compensaţii pentru proprietari, prevăzute la art. 121 şi 123, şi de sprijin al proprietarilor, prevăzute la art. 125 şi 126.

Art. 65 [Aprobarea amenajamentelor silvice şi intrarea acestora în vigoare]

(1) Amenajamentele silvice şi modificările acestora se aprobă prin ordin al conducătorului Autorităţii.
(2) Amenajamentul silvic intră în vigoare la data aprobării acestuia şi este valabil până la data de 31 decembrie a anului al douăzecilea sau, după caz, a anului al zecelea de aplicare, calculat din anul în care a avut loc şedinţa de preavizare a soluţiilor tehnice – Conferinţa a II-a de amenajare a pădurilor.
(3) Amenajamentele silvice intrate în vigoare anterior prezentei legi îşi păstrează valabilitatea până la data aprobării noului amenajament, dar nu mai târziu de data de 31 decembrie a anului următor expirării acestuia. Până la data intrării în vigoare a noului amenajament silvic, în amenajamentul silvic care îşi păstrează valabilitatea sunt permise următoarele activităţi şi acţiuni:
a) acordarea de compensaţii reprezentând contravaloarea produselor pe care proprietarii nu le recoltează, ca urmare a funcţiilor de protecţie stabilite prin amenajamente silvice care determină restricţii în recoltarea de lemn;
b) realizarea împăduririlor, a reîmpăduririlor, a lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor tinere prevăzute în amenajamentul silvic şi a lucrărilor de protecţie a pădurilor, inclusiv prin recoltarea produselor accidentale şi extraordinare; volumul produselor accidentale I şi extraordinare recoltat, cu care se depăşeşte posibilitatea stabilită pentru amenajamentul silvic care îşi păstrează valabilitatea, se precomptează din posibilitatea stabilită prin noul amenajament silvic;
c) punerea în valoare şi exploatarea lemnului pe picior rămas neexploatat, până la volumul aferent posibilităţii stabilite prin amenajamentul silvic, şi transportul stocurilor de lemn din partizile autorizate spre exploatare anterior aprobării noului amenajament silvic şi neexploatate integral până la data aprobării noului amenajament silvic.
(4) Produsele accidentale apărute în perioada prevăzută la alin. (3) se precomptează din posibilitatea noului amenajament silvic.

Art. 64 [Evaluarea de mediu şi avizarea amenajamentelor silvice]

(1) În vederea gestionării unitare a FFN, Autoritatea elaborează planuri de gestionare durabilă a pădurilor, cu o valabilitate de 20 de ani, elaborat la nivel de regiune, în termen de maximum 24 de luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, cu respectarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe, cu modificările ulterioare.
(2) Autoritatea organizează dezbateri publice cu factorii interesaţi pentru a asigura elaborarea planurilor de gestionare durabilă a pădurilor prevăzute la alin. (1). După elaborare, planurile se aprobă prin ordin al conducătorului Autorităţii.
(3) Amenajamentele silvice stabilesc lucrările silviculturale cu încadrarea în planul de gestionare durabilă a pădurilor aferent.
(4) Procedura de evaluare de mediu pentru amenajamentele silvice începe odată cu avizarea temei de proiectare la Conferinţa I de amenajare a pădurilor, se desfăşoară concomitent cu elaborarea amenajamentului silvic şi se finalizează prin emiterea actului de reglementare de către autoritatea competentă pentru protecţia mediului după şedinţa de preavizare a soluţiilor tehnice – Conferinţa a II-a de amenajare a pădurilor.
(5) Avizarea amenajamentelor silvice se realizează în Comisia tehnică de avizare pentru silvicultură din cadrul Autorităţii, a cărei funcţionare se reglementează prin metodologia aprobată prin ordin al conducătorului Autorităţii.
(6) Planurile de gestionare durabilă şi amenajamentele silvice aprobate se publică de către Autoritate pe pagina de internet a acesteia.
(7) Amenajamentele silvice care se suprapun total cu arii naturale protejate de interes comunitar se supun evaluării adecvate, conform dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare. Amenajamentele silvice care se suprapun parţial cu arii naturale protejate de interes comunitar şi care conţin proiectele enumerate în anexa nr. 1 sau 2 din Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului se supun evaluării adecvate, conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare.
(8) Amenajamentele silvice, altele decât cele prevăzute la alin. (7), se supun etapei de încadrare în procedura de evaluare adecvată, conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare.
(9) Amenajamentele silvice care se suprapun, parţial sau total, cu arii naturale protejate de interes comunitar, valabile şi aprobate la data intrării în vigoare a prezentei legi şi pentru care nu s-au elaborat studiul de evaluare adecvată şi raportul de mediu în cadrul procedurii de evaluare de mediu, potrivit dispoziţiilor Hotărârii Guvernului nr. 1.076/2004, cu modificările ulterioare, se supun revizuirii, prin reluarea procedurii de evaluare de mediu şi a celei de evaluare adecvată.
(10) Pentru amenajamentele silvice prevăzute la alin. (7) şi (9) se aplică metodologia de derulare a procedurii de evaluare de mediu pentru amenajamentele silvice, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 236/2023.
(11) Titularii amenajamentelor silvice prevăzuţi la alin. (9) au obligaţia de a notifica autoritatea competentă pentru protecţia mediului în vederea reluării procedurii de evaluare de mediu, inclusiv evaluare adecvată, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Art. 63 [Elaborarea amenajamentelor silvice]

(1) Amenajamentul silvic se elaborează pe unităţi de producţie şi/sau de protecţie, în baza normelor tehnice de amenajare a pădurilor. Unităţile de producţie/protecţie se constituie la nivelul fondului forestier proprietate publică şi privată a statului, precum şi al fondului forestier aparţinând unui proprietar, unei asociaţii de proprietari sau unei unităţi administrativ-teritoriale.
(2) Elaborarea amenajamentelor silvice este obligatorie pentru terenurile din FFN cu suprafaţa mai mare de 10 hectare. Suprafaţa minimă pentru elaborarea unui amenajament silvic este de 100 hectare.
(3) Pentru terenurile cu o suprafaţă de până la 100 hectare, inclusiv, incluse într-un amenajament silvic, reglementarea procesului de producţie lemnoasă se face la nivel de unitate de gospodărire sau pe baza deciziilor de conducere structurală la nivel de arboret cu condiţia asigurării continuităţii la acest nivel, aplicând tratamente adecvate. Modul de elaborare a amenajamentului silvic se stabileşte la avizarea temei de proiectare.
(4) Normele tehnice prevăzute la alin. (1) se elaborează şi se aprobă de către Autoritate, cu respectarea următoarelor principii:
a) principiul continuităţii;
b) principiul eficacităţii funcţionale;
c) principiul conservării şi ameliorării biodiversităţii;
d) principiul economic.
(5) Începând cu anul 2028, amenajamentele silvice se elaborează pentru o perioadă de 20 de ani, cu excepţia celor întocmite pentru pădurile de plop, salcie şi alte specii repede crescătoare, care se elaborează pentru o perioadă de 5 sau de 10 ani.
(5¹) Amenajamentele silvice pentru care conferinţa I de amenajare a pădurilor a fost organizată anterior datei de 31 decembrie 2027 se aprobă pentru o perioadă de 10 ani, cu excepţia celor întocmite pentru pădurile de plop şi salcie, care se aprobă pentru o perioadă de 5 ani.
(6) Pe perioada de valabilitate a unui amenajament silvic este interzisă aprobarea elaborării altui amenajament silvic pentru terenul respectiv sau pentru o parte din acesta, cu excepţia următoarelor cazuri:
a) atunci când volumul recoltat din produse principale, inclusiv din produse accidentale I, pentru care există aprobările legale, depăşeşte posibilitatea stabilită prin amenajamentul silvic;
b) pentru terenurile forestiere retrocedate ca urmare a aplicării prevederilor legilor funciare, la cererea proprietarului; în caz contrar se aplică prevederile amenajamentului silvic în vigoare pentru fondul forestier proprietate publică a statului din care s-a retrocedat proprietatea forestieră, până la expirarea valabilităţii acestuia în condiţiile prezentei legi;
c) când un proprietar solicită elaborarea unui amenajament silvic pentru proprietăţile pe care le deţine şi pentru care există amenajamente silvice elaborate la momente diferite; acest tip de amenajament silvic se elaborează şi se poate aplica numai de la data la care expiră amenajamentul/amenajamentele silvic/silvice cu suprafaţa/suprafaţa cumulată mai mare, iar volumul recoltat prin aplicarea celuilalt/celorlalte amenajament(e) silvic(e) nu depăşeşte posibilitatea anuală, multiplicată cu numărul de ani de aplicare a amenajamentului silvic;
d) la solicitarea Romsilva, ca urmare a rearondării, pe ocoale silvice, a fondului forestier proprietate publică a statului;
e) când unui amenajament silvic îi încetează valabilitatea în cursul unui an calendaristic, înainte de data de 31 decembrie a anului respectiv; în această situaţie amenajamentul silvic îşi păstrează valabilitatea până la data de 31 decembrie a anului respectiv;
f) în situaţia unei hotărâri judecătoreşti definitive prin care se dispune suspendarea/anularea unui amenajament silvic.
(7) Grăniţuirea terenurilor din FFN se efectuează cu respectarea prevederilor Legii nr. 287/2009, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi nu se aplică în interiorul acestora.
(8) Elaborarea amenajamentelor silvice se face sub coordonarea şi controlul Autorităţii. Toate şedinţele de preavizare a soluţiilor tehnice, conferinţele I şi II de amenajare, precum şi şedinţele de avizare din Comisia tehnică de avizare pentru silvicultură se organizează cu informarea prealabilă a publicului şi cu posibilitatea participării publicului.
(9) Autoritatea verifică în baza metodologiei adoptate modul de aplicare a prevederilor amenajamentelor silvice.
(10) Amenajamentele silvice se elaborează prin persoane juridice specializate atestate în baza metodologiei privind procedura şi condiţiile de atestare, aprobată prin ordin al conducătorului Autorităţii, în termen de 120 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(11) Amenajamentele silvice pentru terenurile proprietate publică a statului se elaborează pe bază de proceduri de achiziţie publică de către institute/instituţii de cercetare-dezvoltare-inovare acreditate de autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare, iar începând cu anul 2026 acestea se elaborează pe bază de proceduri de achiziţie publică de către persoane juridice atestate în condiţiile alin. (10).
(12) Cheltuielile aferente elaborării amenajamentelor silvice pentru proprietatea publică şi privată a statului se suportă de administratorul acestora.
(13) Cheltuielile aferente elaborării amenajamentelor silvice pentru alte tipuri de proprietate forestieră decât cea prevăzută la alin. (12) se suportă de către administrator în baza unui contract de administrare sau de către proprietar dacă acesta nu are contract de administrare încheiat cu un ocol silvic.

Art. 62 [Grupe funcţionale]

(1) În raport cu funcţiile pe care le îndeplinesc, pădurile se încadrează în două grupe funcţionale:
a) grupa I, care cuprinde păduri cu funcţii speciale de protecţie;
b) grupa a II-a, care cuprinde păduri cu funcţii de producţie şi de protecţie.
(2) Încadrarea pădurilor în grupe funcţionale se face în baza normelor tehnice pentru amenajarea pădurilor.
(3) Modul de gestionare a pădurilor din fiecare grupă funcţională se diferenţiază în raport cu intensitatea şi natura funcţiilor atribuite, stabilite prin amenajamentele silvice.

Art. 61 [Amenajarea pădurilor]

(1) Modul de gestionare a FFN se reglementează prin amenajamente silvice. În cazul terenurilor proprietate publică a statului, amenajamentele furnizează date şi informaţii necesare înregistrării/actualizării acestora în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului şi înregistrării în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară.
(2) Înregistrarea terenurilor din FFN în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, precum şi actualizarea acestuia, până la înregistrarea în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară, se face de către Autoritate în baza prevederilor amenajamentelor silvice în vigoare.
(3) Ţelurile de gospodărire a FFN se stabilesc prin amenajamente silvice, în concordanţă cu obiectivele ecologice, sociale şi economice şi cu respectarea dreptului de proprietate asupra pădurilor, exercitat potrivit prevederilor prezentei legi.

Art. 60 [Litigii referitoare la terenurile din FFN proprietate publică]

(1) În litigiile referitoare la dreptul de proprietate asupra FFN proprietate publică a statului, titularul dreptului de administrare are obligaţia să arate instanţei cine este titularul dreptului de proprietate, potrivit prevederilor Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Titularul dreptului de administrare răspunde pentru prejudiciile/prejudiciile forestiere cauzate ca urmare a neîndeplinirii acestor obligaţii.
(2) În litigiile referitoare la dreptul de administrare a fondului forestier proprietate publică, titularul acestui drept stă în instanţă în nume propriu.

Art. 59 [Accesul în fondul forestier în alte scopuri]

Accesul pe terenurile din FFN este permis pentru:
a) personalul din cadrul structurilor de administrare/prestare servicii silvice;
b) personalul cu atribuţii de control şi de constatare a încălcării prevederilor prezentei legi;
c) personalul din cadrul structurilor de administrare a ariilor naturale protejate;
d) personalul împuternicit pentru gestionarea fondurilor cinegetice;
e) personalul implicat în activităţi de proiectare, dezvoltare tehnologică şi cercetare ştiinţifică;
f) personalul responsabil cu realizarea IFN;
g) personalul din cadrul entităţilor care desfăşoară legal activităţi în FFN;
h) reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale sau jurnalişti, pe răspunderea proprie, în condiţiile prezentei legi.

Art. 58 [Accesul în scop recreativ pe terenurile din FFN]

(1) Accesul persoanelor, pedestru sau cu bicicleta, pe terenurile din FFN este liber şi se realizează pe propria răspundere a acestora, fără a se produce prejudicii.
(2) Accesul persoanelor prevăzute la alin. (1) se restricţionează de către administrator/proprietar pentru perioade limitate în zonele de risc la incendii, în zonele de risc în care se realizează lucrări de exploatare forestieră sau activităţi de vânătoare, în zonele de protecţie strictă în care accesul persoanelor este interzis pentru considerente privind protecţia mediului, pe terenurile prevăzute la art. 1 alin. (3) lit. g), cu excepţia drumurilor forestiere, în situaţia în care nu sunt localizate în perimetrele care fac obiectul situaţiilor enumerate.
(3) Structurile de administrare pot restricţiona temporar accesul în condiţiile alin. (2) pentru asigurarea condiţiilor de siguranţă a persoanelor, prin afişarea acestor restricţii la loc vizibil.
(4) În pădurile situate în ariile naturale protejate, accesul public în pădure poate fi restricţionat prin reglementările planurilor de management ale ariilor naturale protejate.
(5) Amenajarea în FFN de poteci şi trasee pentru plimbare, alergare, turism ecvestru şi biciclete se face cu acordul administratorului, pentru pădurile proprietate publică sau privată a statului, sau cu acordul proprietarului, în cazul celorlalte forme de proprietate. În pădurile din arii naturale protejate, amenajările se pot realiza numai cu aprobarea administratorului ariei naturale protejate.
(6) Potecile şi traseele pentru plimbare, alergare, turism ecvestru şi biciclete pot fi realizate numai din pământ, lemn şi pietriş. Realizarea acestora nu face obiectul scoaterii ori ocupărilor temporare din FFN, nu necesită autorizaţie de construire, iar pentru amenajarea acestora pot fi recoltaţi maximum 5 arbori/hectar.
(7) Accesul public în FFN cu vehicule cu mijloace de autopropulsare sau cu tracţiune animală este interzis.
(8) Prin excepţie de la prevederile alin. (7), evenimentele sportive, utilitare, de recreere şi turism care au un organizator desemnat şi care implică folosirea acestor mijloace motorizate se pot organiza numai în afara ariilor naturale protejate, pe trasee special marcate, şi numai cu acordul administratorului terenului proprietate publică sau al proprietarului, în celelalte cazuri.
(9) Prin excepţie de la prevederile alin. (7), accesul cu vehicule cu mijloace de autopropulsare sau cu tracţiune animală pe drumurile forestiere în scop de tranzitare poate fi permis în condiţiile stabilite de către proprietar/administrator atunci când drumurile deservesc obiective turistice, utilitare sau de agrement, dacă acest lucru nu pune în pericol integritatea FFN.
(10) Pentru asigurarea accesului în perimetrul iazurilor de decantare, drumurile forestiere au statut de drum de servitute. Pentru buna gestionare a siguranţei în funcţionare a iazurilor de decantare şi a sistemelor de gestionare a apelor şi securităţii structurale a acestora, se constituie o zonă de siguranţă cu o lăţime de maximum 30 metri de la limita iazului de decantare sau a sistemului de gestionare a apelor.

Art. 57 [Fragmentarea suprafeţelor de fond forestier]

De la data intrării în vigoare a prezentei legi nu pot fi dezmembrate ori dezlipite sub limita de 0,5 hectare prevăzută la art. 2 alin. (1), prin acte notariale de dezmembrare sau partaj, terenurile din FFN având categoria de folosinţă pădure, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 40 şi 41.

Art. 56 [Condiţii ale schimbului de terenuri]

(1) Pentru realizarea schimbului de terenuri în situaţiile în care unul dintre terenuri este proprietate publică, schimbul trebuie să îndeplinească cel puţin una dintre următoarele condiţii:
a) să conducă la eliminarea de enclave din FFN proprietate publică a statului;
b) să determine comasarea terenurilor din FFN proprietate publică a statului;
c) să asigure majorarea suprafeţelor împădurite din zonele deficitare în păduri;
d) să fie asigurată echivalenţa valorică a terenurilor care fac obiectul schimbului, potrivit metodologiei prevăzute la art. 55, fără diminuarea suprafeţei de FFN proprietate publică.
(2) Schimbul de terenuri prevăzut la alin. (1) se iniţiază de către administratorul terenurilor din FFN proprietate publică sau de către proprietar, în cazul terenurilor din FFN proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale, şi se aprobă prin ordin al conducătorului Autorităţii.
(3) În situaţia în care suprafaţa terenurilor din FFN este sub 30% din suprafaţa judeţului, schimbul de terenuri se poate realiza doar în cadrul aceluiaşi judeţ.
(4) Schimbul se realizează numai cu terenuri din FFN, cu excepţia situaţiilor prevăzute la alin. (1) lit. a) şi c), în care schimbul se poate face cu terenuri cu altă destinaţie.

Art. 55 [Modul de dobândire a terenurilor forestiere de către statul român]

(1) Procedura de dobândire prin cumpărare, schimb sau donaţie, prin Romsilva şi prin ceilalţi administratori ai FFN proprietate publică, în condiţiile prevăzute la art. 53, de evaluare a terenurilor forestiere din proprietatea publică şi a vegetaţiei forestiere aferente, precum şi de evaluare a terenurilor forestiere care fac obiectul trecerii din proprietatea publică a statului în proprietatea privată a acestuia în vederea reconstituirii dreptului de proprietate se aprobă prin hotărâre a Guvernului la propunerea Autorităţii, în termen de 180 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(2) Pentru suprafeţele de până la 500 hectare inclusiv, statul, prin Romsilva, îşi exercită dreptul de preempţiune la cumpărarea de terenuri din FFN, până la valorile maxime stabilite potrivit procedurii prevăzute la alin. (1).
(3) Pentru suprafeţele de peste 500 hectare, statul, prin Romsilva, îşi exercită dreptul de preempţiune la cumpărarea de terenuri din FFN, în condiţiile alin. (1), cu posibilitatea de negociere cu o valoare suplimentară care nu poate să depăşească 15% din valoarea stabilită potrivit procedurii prevăzute la alin. (1).

Art. 54 [Schimbul de terenuri]

(1) Administratorii terenurilor din FFN proprietate a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale iau măsuri de lichidare a enclavelor, de corectare a perimetrului FFN şi de comasare a terenurilor pe care le administrează prin schimburi de terenuri prin acte autentice.
(2) Terenurile care fac obiectul schimbului au/dobândesc destinaţie forestieră.
(3) Schimbul terenurilor se realizează minim în echivalenţă ca suprafaţă sau în echivalenţa valorică.

Art. 53 [Dreptul de preempţiune la cumpărarea terenurilor proprietate privată incluse în FFN]

(1) Prin derogare de la dispoziţiile art. 1.746 din Legea nr. 287/2009, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, terenurile din FFN aflate în proprietate privată se vând cu respectarea, în ordine, a dreptului de preempţiune al coproprietarilor, al proprietarilor terenurilor învecinate din FFN, al statului român exercitat prin Romsilva şi al unităţilor administrativ teritoriale, la preţ şi în condiţii egale.
(2) Vânzătorul are obligaţia de a-i înştiinţa în scris pe toţi preemptorii prevăzuţi la alin. (1), prin executor judecătoresc sau notar public, despre intenţia de vânzare, arătând şi preţul cerut pentru terenul ce urmează a fi vândut. În cazul în care coproprietarii sau vecinii fondului, alţii decât administratorul terenurilor din FFN proprietate publică a statului, nu au domiciliul ori sediul cunoscut, înştiinţarea ofertei de vânzare se înregistrează la primăria sau, după caz, primăriile în raza cărora este situat terenul şi se afişează, în aceeaşi zi, la sediul primăriei, prin grija secretarului consiliului local.
(3) Titularii dreptului de preempţiune trebuie să îşi manifeste în scris intenţia de cumpărare şi să comunice acceptarea ofertei de vânzare sau, după caz, să o înregistreze la sediul primăriei unde aceasta a fost afişată, în termen de 30 de zile de la data comunicării ofertei de vânzare ori, după caz, de la data afişării acesteia la sediul primăriei.
(4) Dacă în termenul prevăzut la alin. (3) niciunul dintre preemptori nu îşi manifestă intenţia de cumpărare, vânzarea terenului este liberă. În faţa notarului public dovada înştiinţării preemptorilor se face cu copie de pe comunicările făcute sau, dacă este cazul, cu certificatul eliberat de primărie, după expirarea termenului de 30 de zile în care trebuia manifestată intenţia de cumpărare.
(5) Nerespectarea de către vânzător a obligaţiei prevăzute la alin. (2) sau vânzarea terenului la un preţ mai mic ori în condiţii mai avantajoase decât cele arătate în oferta de vânzare atrage nulitatea absolută a vânzării.
(6) Statul român poate dobândi terenuri din FFN aflate în proprietate privată în condiţiile prevederilor art. 863 lit. c) din Legea nr. 287/2009, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Terenurile astfel dobândite intră în proprietatea publică a statului.

Art. 52 [Concesionarea terenurilor din FFN]

(1) Terenurile din FFN proprietate publică a statului nu pot fi concesionate, cu excepţia:
a) terenurilor aferente obiectivelor instalate în FFN înainte de anul 1990, pe durata existenţei construcţiilor, dar nu mai mult de 49 de ani;
b) terenurilor aferente activelor vândute de către Romsilva, pe durata existenţei construcţiilor, dar nu mai mult de 49 de ani de la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare;
c) terenurilor aferente activelor închiriate de către Romsilva, pe o durată de maximum 5 ani de la data încheierii contractului de închiriere.
(2) Calculul valorii redevenţei rezultate din concesionarea terenurilor din fondul forestier proprietate publică a statului se stabileşte prin metodologie, aprobată prin hotărâre a Guvernului în termen de 120 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.